Cum să recunoști infecția cu virusul West Nile după o mușcătură de țânțar

virus

SURSA FOTO: Dreamstime

După ce Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat joi, 25 iulie, primul caz de infecție cu virusul West Nile în rândul unei persoane de 60-69 de ani, temerile românilor legate de acest virus au crescut semnificativ.

INSP monitorizează infecția cu virusul West Nile

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a informat că, de la începutul perioadei de monitorizare a infecției cu virusul West Nile pe 3 iunie 2024 și până pe 25 iulie 2024, a fost confirmat un singur caz de infectare.

Cazul respectiv a fost raportat în Capitală, dar îngrijorarea legată de acest virus se extinde în întreaga țară.

„De la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile (03.06.2024) până la data de 25.07.2024 s-a înregistrat un caz confirmat de infecţie cu virusul West Nile”, a transmis INSP.

Virusul West Nile, care se răspândește în principal în sezonul cald prin intermediul țânțarilor, poate cauza infecții variate. Majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome severe sau au simptome ușoare, cum ar fi febra și durerile de cap.

Totuși, în unele cazuri, infecția poate evolua într-o formă gravă, afectând măduva spinării sau creierul, ceea ce poate pune în pericol viața.

Drmax.ro a raportat că virusul West Nile a fost identificat pentru prima dată în 1937 în regiunea West Nile din Uganda. În prezent, acesta a fost detectat în Asia, America și Europa, inclusiv în România.

Institutul Național de Sănătate Publică a indicat că infecțiile cu virusul West Nile sunt active în România între lunile iunie și octombrie, fiind mai frecvente în sud-vestul și sud-estul țării, precum și în orașele Brăila, Galați, Iași și București.

„În 1937, oamenii de știință au identificat pentru prima dată virusul West Nile în Africa, în regiunea West Nile din Uganda. Astăzi, acesta poate fi găsit în Asia, America și Europa. Așadar, te poți infectă cu virusul West Nile chiar și în România.

Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, infecțiile cu West Nile în România sunt active în perioada iunie – octombrie și se manifestă cu precădere în zonele de sud-vest și sud-est ale țări precum și în Brăila, Galați, Iași și Bucureșți”, arată drmax.ro.

tantari/SURSA FOTO: Dreamstime

Virusul West Nile se transmite la oameni și animale prin mușcăturile țânțarilor infectați. Aceștia devin purtători ai virusului după ce sug sângele păsărilor infectate. Important de menționat este că nu te poți infecta prin contact direct cu o persoană sau un animal infectat.

Perioada de incubație variază între patru și zece zile

Cele mai multe cazuri de infecție apar în sezonul cald, când țânțarii sunt mai activi. Perioada de incubație variază între patru și zece zile.

„Țânțarii se infectează și poartă virusul după ce au mușcat păsări infectate. Atenție! Nu te infectezi în urmă contactului ocazional cu o persoană sau cu un animal infectat. Majoritatea infecțiilor cu virusul West Nile apar pe durata anotimpului cald, atunci când țânțarii sunt activi.

Perioada de incubație – perioada dintre momentul în care eșți mușcat de un țânțar infectat și apariția semnelor și simptomelor bolii  –poate varia de la patru la zece zile”, arată sursa citată.

Există și alte modalități prin care virusul West Nile poate fi transmis, inclusiv de la mamă la copil în timpul sarcinii sau alăptării, prin transfuzie de sânge sau în urma unor intervenții chirurgicale care implică transplant de organe.

Deși riscul de a dezvolta o infecție gravă este foarte scăzut, mai puțin de 1% dintre persoanele infectate experimentează forme severe ale bolii.

Totuși, riscul de complicații serioase crește semnificativ pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, această categorie fiind considerată una dintre cele mai vulnerabile în fața simptomelor severe cauzate de virusul West Nile.

„Cu cât eșți mai în vârstă, cu atât crește probabilitatea de a te confruntă cu simptome mai severe”, precizează drmax.ro.

Conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, persoanele de peste 70 de ani sunt cele mai afectate de virusul West Nile în România.

Un exemplu tragic este cazul unei femei de 73 de ani din Sibiu, care a decedat în urma infecției cu acest virus în septembrie anul trecut.

Simptomele au început să apară la mijlocul lunii august, iar pacienta a fost internată la secția de terapie intensivă. Din păcate, tratamentele nu au fost suficiente pentru a o salva.

Riscul de a dezvolta o infecție severă cu virusul West Nile este crescut dacă suferi de afecțiuni care predispun la complicații, cum ar fi probleme renale, diabet, hipertensiune arterială, cancer, sau disfuncții ale sistemului imunitar.

De asemenea, persoanele care au fost supuse unui transplant de organe sunt de asemenea mai vulnerabile la forme grave ale bolii.

Cele mai multe persoane infectate cu virusul West Nile nu manifestă niciun simptom sau semn al bolii

Aproximativ 20% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile dezvoltă febra West Nile, o formă ușoară a infecției care durează de obicei câteva zile. Printre simptomele frecvente se numără febra, durerile de cap, durerile musculare, greața, diareea, oboseala și erupțiile cutanate.

În schimb, mai puțin de 1% dintre cei infectați pot suferi de o formă severă a bolii, care afectează sistemul nervos. Aceasta poate include inflamația creierului (encefalită) sau a membranelor din jurul creierului și măduvei spinării (meningită).

„Atenție! Această inflamație poate pune viață în pericol dacă nu este tratată de urgență”, avertizează sursa citată.

Printre simptomele infecțiilor neurologice se numără febra ridicată, dureri de cap intense, rigiditate a gâtului, confuzie, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și chiar comă.

„Simptomele encefalitei/meningitei pot persistă săptămâni sau luni. Anumite efecte neurologice precum slăbiciunea musculară pot fi permanente”, mai atenționează drmax.ro.

Cum se diagnostichează virusul?

Pentru a diagnostica infecția cu virusul West Nile, medicii utilizează teste de sânge care verifică prezența materialului genetic sau a anticorpilor specifici. În cazurile severe, poate fi necesară o puncție lombară pentru a analiza lichidul cerebrospinal, iar RMN-ul și alte investigații imagistice pot ajuta la identificarea inflamațiilor în sistemul nervos central.

Tratamentul pentru infecția cu virusul West Nile este de natură suportivă, întrucât nu există un tratament specific. Acesta include odihnă adecvată, hidratare corespunzătoare pentru prevenirea deshidratării și administrarea de medicamente pentru controlul febrei și durerilor.

Este esențial ca orice tratament să fie stabilit de un medic specialist după un consult adecvat. Dacă apar simptome, este important să consulți un doctor și să urmezi sfaturile acestuia.

Pentru a preveni infectarea cu virusul West Nile, medicii recomandă purtarea de haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi pentru a reduce expunerea pielii la țânțari.

De asemenea, se recomandă utilizarea spray-urilor repelente, menținerea ușilor și feroneriilor închise sau instalarea plaselor anti-țânțari. Este important să elimini apa stătătoare din grădini și balcoane și să îndepărtezi deșeurile menajere pentru a preveni reproducerea țânțarilor.