De altfel, stastisticile arată că jumătate dintre români se confruntă cu un nivel crescut al colesterolului, o problemă de sănătate importantă în ultimele decenii peste tot în lume. Hipercolesterolemia poate duce în timp la infarct miocardic sau AVC. Pentru că nu dă simptome neplăcute şi semne clinice evidente, se recomandă verificarea periodică a nivelului de colesterol în special în cazul persoanelor cu risc crescut.

Specialiştii spun că, dacă avem o alimentație echilibrată, facem zilnic cel puțin 30 de minute de mișcare moderată, renunțăm la fumat și limităm consumul de sare și de zahăr, toate aceste alegeri ne pot ajuta să creștem colesterolul bun și să ne păstrăm tonusul fizic și psihic.

Pentru a ţine colesterolul sub control este indicat să eliminăm din alimentaţie grăsimile saturate, cum sunt prăjelile, maionezele, produsele de patiserie, mezelurile şi carnea grasă. Aceste alimente cresc nivelul de colesterol „rău“ şi, în timp, pot provoca blocarea arterelor.

Este recomandată intercalarea meselor copioase și a consumului de alimente de natură animală cu mese bazate pe alimente ușoare, cum ar fi salatele. În plus, sunt necesare limitarea consumului de grăsimi și băuturi răcoritoare dulci, creșterea consumului de fructe și legume proaspete și alegerea unor alimente care conțin grăsimi bune, cum ar fi uleiurile vegetale și marine, nucile și semințele.

În mod natural, colesterolul crescut apare după vârsta de 20 de ani din cauza stresului, a unei diete nesănătoase sau a sedentarismului. În cazul bărbaţilor, colesterolul începe să scadă după vârsta de 50 de ani, iar la femei colesterolul se menţine la un nivel relativ scăzut până la menopauză, după care începe să crească şi poate fi ţinut sub control cu ajutorul tratamentului medicamentos, în cele mai multe cazuri medicii preferând terapia cu statine.

HDL și LDL

Colesterolul este o substanță care ajută la buna funcționare a organismului, atunci când se încadrează în limite optime. În general, 75% din colesterol este produs de ficat, iar restul de 25% provine din aportul alimentar.

HDL-C sau „colesterolul bun“ transportă grăsimile din diverse părți ale organismului înapoi la ficat, care le metabolizează și le înlătură din organism, vasele de sânge fiind protejate de eventualele depuneri.

LDL-C sau „colesterolul rău“ este implicat în transportul grăsimilor către țesuturi. Medicii atrag atenţia că, dacă este prezent în exces în organism, acesta se depune pe vasele de sânge și duce la formarea unor plăci de aterom, din cauza cărora arterele se îngustează și își pierd elasticitatea, circulația sângelui fiind îngreunată. În timp, acest proces duce la apariția unor boli cardiovasculare, precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.

Ce este hipercolesterolemia familială

Există și situații în care, în ciuda eforturilor noastre, colesterolul poate avea în continuare valori foarte ridicate. Acest fapt poate indica existența unei afecțiuni denumite hipercolesterolemie familială, o boală genetică transmisă ereditar.

Defectul genetic face ca organismul să nu poată elimina colesterolul din sânge, ceea ce duce la creșterea alarmantă a LDL-colesterolului și, în timp, poate bloca funcționarea arterelor inimii sau ale creierului, provocând infarctul de miocrad sau accidente vasculare cerebrale la vârste foarte tinere, de 30-40 de ani. În cazul persoanelor care moștenesc această afecțiune, colesterolul total poate atinge valori mai mari de 300 mg/dl la adulți și de peste 250 mg/dl la copii.

Fiind o afecțiune ereditară, dacă unul dintre părinți este afectat, copiii au probabilitatea de 50% de a moșteni boala. Cu toate că apariția hipercolesterolemiei familiale nu poate fi controlată, este foarte important ca ea să fie depistată la timp.

Un nivel ridicat al colesterolului nu se manifestă printr-un simptom anume, de aceea singura metodă prin care putem afla ce valoare a colesterolului avem este în urma analizelor medicale specifice. Medicul este singurul în măsură să ne recomande analizele necesare, să interpreteze rezultatele, să evalueze situația și să pună un diagnostic.

Cauze ale creşterii colesterolului:

– sarcină;

– alcoolism;

– dieta bogată în grăsimi trans sau parţial hidrogenate;

– obezitate;

– administrarea unor medicamente;

– hipotiroidism;

– boli pancreatice (diabet zaharat, pancreatită cronică);

– obstrucţii ale căilor biliare;

– nefrită cronică, tromboză de venă renală, glomeruloscleroză diabetică;

– hiperlipoproteinemii tip IIb, III, V;

– hipercolesterolemia familială de tip IIa.