Tăierea cheltuielilor neesențiale – o primă sursă de economii

Specialiștii recomandă începerea reorganizării bugetului prin identificarea și reducerea cheltuielilor care nu sunt esențiale. Costurile zilnice, precum prânzurile la restaurante sau cafeaua de dimineață cumpărată din oraș, se pot transforma rapid în economii semnificative dacă sunt înlocuite cu alternative mai accesibile, precum mâncarea gătită acasă. Reducerea acestor cheltuieli poate duce la economii substanțiale, cum ar fi valoarea a trei până la patru salarii minime pe an, conform estimărilor oferite de experți.

Pe termen lung, ajustarea bugetului pentru a elimina cheltuielile mărunte are un impact semnificativ și nu depinde de mărimea veniturilor, ci de disciplina și atenția la detalii.

Economisirea și construirea unui fond de siguranță

Pentru a preveni situațiile financiare dificile în momente neprevăzute, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, este esențial să ai un fond de urgență echivalent cu cel puțin trei venituri lunare ale familiei. Acest fond asigură o rezervă de securitate pentru a acoperi cheltuielile de bază fără a fi nevoie să apelezi la împrumuturi.

Cătălin Bălan, reprezentant CSALB, subliniază faptul că, în România, există peste 72 de miliarde de euro în depozite bancare, de două ori mai mult decât sumele împrumutate de români de la bănci. Acest lucru arată că o parte a populației a început să acorde mai multă atenție economisirii, însă specialiștii recomandă ca fiecare familie să-și construiască un buget personal pentru a menține această disciplină.

„Partea pozitivă este că oamenii au câștigat mai bine în 2024 și au economisit în depozite bancare. Ceea ce înseamnă că nu au stat cu mâinile în sân în fața provocărilor viitoare. Creșterile salariale anul acesta au fost de aproximativ 15%, până la un salariu mediu net de 5.242 de lei. Faptul că au câștigat mai bine i-a făcut pe mulți să economisească. În momentul acesta în România avem în depozite peste 72 de miliarde de euro, de aproape două ori mai mult decât au împrumutat românii de la bănci. Dar, atunci când avem venituri mai mari cheltuim mai mult. De aici și utilitatea unei planificări financiare pe care orice familie ar trebui să și-o facă. Ce îi împiedică pe oameni să facă acest lucru? Unde au cea mai mare dificultate în construirea unui buget și în redirecționarea propriilor bani?”, a declarat Cătălin Bălan.

Creditarea responsabilă: Când și cum să te împrumuți

Irina Chițu, analist financiar, sugerează că, înainte de a lua un împrumut, consumatorii ar trebui să se gândească dacă creditul îi va ajuta să își crească veniturile sau să își reducă cheltuielile pe termen lung.

„Construirea bugetului personal presupune 80% planificare și 20% cunoașterea unor instrumente financiare, precum cele de economisire sau de creditare. De exemplu, planificarea financiară pe care și-o face fiecare român ar trebui să plece de la bugetul de venituri și cheltuieli și să aibă strategii diferite pentru abordarea acestora.

De exemplu, veniturile trebuie diversificate, iar cheltuielile reduse. Un consumator trebuie să jongleze cu toate aceste elemente pentru a rămâne în echilibru. Din păcate, la noi în țară, peste 70% dintre familii se bazează pe un singur venit, iar de aici vin multe riscuri asociate cu dispariția sau cu reducerea acestuia

De aceea, venitul poate fi susținut prin tăierea de pe listă a cheltuielilor mărunte, neesențiale, care pot fi eliminate. Pentru asta este nevoie de o disciplină mai mare în gestionarea bugetului, precum și de economisire. De exemplu, dacă realizezi că ai niște cheltuieli zilnice, precum un prânz luat la un restaurant de tip fast-food sau o cafea pentru care plătești 20 de lei, le poți înlocui cu mâncarea gătită acasă și cafeaua la termos. Vei vedea că suma economisită este considerabilă”, spune Irina Chițu.

De exemplu, investițiile în echipamente sau cursuri care pot genera câștiguri suplimentare sunt preferabile creditelor pentru achiziții de bunuri de consum, care nu aduc beneficii financiare.

O altă strategie utilă este utilizarea unui credit pentru achiziții care reduc costurile viitoare, cum ar fi panourile solare, care pot diminua factura la energie electrică. În schimb, creditele pentru vacanțe sau pentru bunuri de lux ar trebui evitate, întrucât generează costuri care pot afecta bugetul personal pe termen lung.

Diversificarea veniturilor și planificarea financiară

Unul dintre punctele esențiale pentru stabilitatea financiară în 2025 este diversificarea veniturilor. La nivel național, majoritatea familiilor se bazează pe un singur venit, ceea ce poate crește riscul financiar în cazul pierderii locului de muncă. Diversificarea surselor de venit și dezvoltarea unei strategii pentru economisire și investiții reprezintă pași importanți pentru a menține stabilitatea bugetului personal.

Un buget personal eficient ar trebui să includă o separare clară între cheltuielile de necesitate și cele pentru dorințe, explică Adrian Căruceru, consultant în finanțe personale. Construirea unui buget realist, care să reflecte nevoile reale ale fiecărei familii, poate ajuta la gestionarea mai eficientă a banilor și la reducerea stresului financiar.

„O primă distincție pe care oamenii trebuie să o facă, pentru a nu mai ajunge în situația în care să cheltuie mai mult decât câștigă, este între dorințe și nevoi. De aici pleacă un prim dezechilibru în a corela veniturile cu cheltuielile. În cursurile pe care le-am făcut am observat unele lucruri îngrijorătoare: unii oameni nu știu cât câștigă, nu cunosc veniturile familiei. Ori, dacă nu știi de unde pornești este destul de complicat să știi unde vrei să ajungi și cum poți direcționa, pe parcurs, resursele de care dispui. Oamenii sunt într-un fel deconectați de la propria situație financiară. De aceea, cea mai mare dificultate este până să ajungă să-și construiască un buget. Pentru că foarte mulți nu înțeleg necesitatea unui astfel de instrument”, spune Adrian Căruceru.

Investiții pe termen lung și pensii private

Pentru consumatorii care au reușit să economisească, investițiile pe termen lung sunt o opțiune pentru creșterea resurselor financiare. Totuși, specialiștii recomandă o bună înțelegere a riscurilor asociate investițiilor și stabilirea unor obiective clare. Pensia privată este un exemplu de investiție pe termen lung, utilă mai ales în contextul scăderii ratei de înlocuire a salariului cu pensia, care poate ajunge la doar 30-40%. Astfel, un plan de pensii private poate suplimenta veniturile și poate asigura un confort financiar mai bun la pensie.