PFA, SRL sau microîntreprindere – sunt cele mai răspândite modalități de organizare a afacerilor din România și diferă în ceea ce privește costurile de înființare, nivelul de fiscalitate și obligațiile declarative la Fisc.
Fragilitatea economiei din ultimii ani, cauzată de criză, nu-i sperie pe aceia dintre români care decid să-și înceapă o afacere. În primele zece luni ale acestui an, întreprinzătorii din mediul privat au pus bazele a mai bine de 116.000 de afaceri, în creștere de la circa 105.000, în aceeași perioadă din 2010. Spre deosebire de acum câțiva ani, când cei mai mulți întreprinzători preferau să-și înființeze societăți cu răspundere limitată (SRL), de trei ani încoace la oficiile Registrului Comerțului se înscriu mai multe persoane fizice, cu formele de organizare aferente: persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (II) sau întreprindere familială (IF), în funcție de numărul persoanelor implicate în desfășurarea activității.
Viitorul proprietar al afacerii are misiunea grea de a decide, înainte să ajungă la Registrul Comerțului, cum să-și organizeze mai bine activitatea. Pentru asta, el trebuie să pună cap la cap o serie de aspecte începând cu: costurile de înființare, taxele și impozitele aplicate, declarațiile ce trebuie depuse la Fisc, cerințele contabile, limitarea răspunderii proprietarului și până la procedura de desființare.
Cele trei opțiuni
Un întreprinzător care se pregătește să‑și înceapă o afacere are trei variante, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale: PFA, SRL sau microîntreprindere. Un SRL plătește un impozit de 16% din profit, la care se mai adaugă din nou 16% pe dividende, atunci când asociații vor să scoată câștigul din firmă. Dacă SRL-ul are între unul și nouă salariați și realizează afaceri sub 100.000 euro pe an, poate opta pentru regimul fiscal favorabil al microîntreprinderii. În acest caz, va plăti un impozit de 3% pe venit, la care se adaugă impozitul pe dividende. Atenție, nu pot fi microîntreprinderi firmele din domenii precum bănci, asigurări, jocuri de noroc, piață de capital, consultanță și management. În cazul PFA, pe lângă impozitul de 16% asupra venitului net, trebuie să plătiți contribuții sociale la fondul de sănătate și la cel de pensii. În schimb, ați avea mai puține declarații fiscale de depus și posibilitatea de a ține contabilitate simplificată. Toate aceste forme de organizare pot avea angajați, care presupun contribuții sociale. Costul pentru înființarea unei PFA este de aproximativ 250 lei, iar pentru un SRL este, în medie, de 500 lei. Iar desființarea este cu mult mai dificilă în cazul firmei decât în cel al PFA.
O diferență importantă între firmă și PFA constă în limitarea răspunderii. Astfel, dacă în cazul SRL-ului răspunderea proprietarului este limitată la capitalul firmei, PFA, în cazul în care ar avea datorii mari sau penalități usturătoare, va trebui să-și pună la bătaie bunurile proprii. Din acest punct de vedere, Sorin Istrate, managing partner la Contexpert, îi sfătuiește pe cei care au PFA-uri să fie extrem de atenți la clauzele referitoare la penalități, atunci când încheie contracte. Potrivit acestuia, PFA este soluția potrivită pentru persoanele pentru care „businessul este o sursă de trai zilnic“, având în vedere că întreprinzătorul are acces imediat la venit, spre deosebire de cazul SRL-ului, unde pentru asta trebuie așteptate sfârșitul anului și depunerea bilanțului.
Și Dan Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, spune că sarcina fiscală depinde de activitatea desfășurată. „Dacă ai o activitate de producție, n-o să-ți faci niciodată PFA. În schimb, o faci când acorzi consultanță sau ești free-lancer“, exemplifică acesta.
În concluzie, dacă vreți să aveți o fabrică și să produceți ceva sau dacă afacerea presupune cheltuieli mari, trebuie să vă orientați către SRL cu impozit de 16% pe profit. În schimb, dacă pentru activitatea desfășurată cheltuielile sunt reduse și profitabilitatea mare, atunci specialiștii vă recomandă să optați pentru microîntreprindere. Aceasta are avantajul, spre deosebire de PFA, că nu plătiți contribuții sociale dacă nu aveți angajați. Iar dacă vreți să beneficiați, lună de lună, de venitul pe care îl „produceți“ și faceți parte dintr-o profesie liberă, cum ar fi cele de ziarist, artist, contabil, consultant etc., cea mai avantajoasă formă este PFA.
NIVELURILE DE FISCALITATE
impozite SRL
- 16% pe profit
- 16% pe dividende, la distribuirea lor
Impozite SRL microîntreprindere
- 3% pe venit
- 16% pe dividende, la distribuirea lor
Taxe și impozite PFA
- 16% pe venitul net realizat (sau din norma anuală de venit)
- 5,5% din venitul brut contribuția la sănătate
- 31,3% din venitul lunar asigurat (cel puțin 35% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de pensii și cel mult de 5 ori valoarea acestuia), pentru fondul de pensii
Contribuțiile sociale plătite de angajator pentru angajaT:
PENSIE*:
- 20,8% pentru condiții normale de muncă
- 25,8% pentru condiții deosebite de muncă
- 30,8% pentru condiții speciale de muncă
Sănătate*: 5,2%
Concedii și indemnizații*: 0,85%
Șomaj*: 0,5%
Accidente de muncă și boli profesionale*: 0,15%-0,85%
Fond garantare pentru plata creanțelor salariale: 0,25% din fondul de salarii
* Cotele de taxare se aplică asupra salariului brut al angajatului