Firmele interesate să-şi scadă consumul energetic au la îndemână fonduri de sute de milioane de euro. Faţă de procedurile birocratice care împiedică, de obicei, aceste iniţiative, un program al BERD promite aprobarea proiectelor în şase săptămâni.
Cel mai accesibil program de acest tip este EEFF – Facilitatea Financiară UE-BERD pentru Eficienţă Energetică. Prin el, firmele pot obţine împrumuturi de până la 2,5 milioane de euro de la una dintre cele patru bănci participante, BCR, BRD, CEC Bank şi Banca Transilvania, urmând ca, la finalizarea investiţiei, în cazul în care totul a fost făcut ca la carte, beneficiarul să primească drept „premiu“ 15% din această sumă (dar nu mai mult de 375.000 de euro). De asemenea, pe întreaga durată a proiectului, consultanţa este asigurată gratuit de Trapec SA, membră a grupului GDF SUEZ. „În prima parte a programului, nu prea am avut activitate, însă din mai 2009, companiile au devenit mult mai interesate de această facilitate“, spune Mark Velody, project manager în cadrul EEFF. Astfel, în momentul de faţă, din cele 80 de milioane de euro disponibile au fost finanţate 19 proiecte în valoare de 14 milioane de euro.
În ceea ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o firmă interesată, „restricţiile sunt aproape neglijabile, majoritatea companiilor industriale interesate de asemenea investiţii fiind invitate să depună proiecte“, asigură Mark Velody. Interdicţii ferme există, totuşi, în cazul societăţilor din sectoare precum armament, jocuri de noroc sau imobiliare. De asemenea, nu sunt acceptate proiecte pentru investiţii greenfield, întrucât, aşa cum spune Mark Velody, „în acest caz nu s-ar justifica o asemenea finanţare, proiectele acestea respectând, din start, standardele naţionale de eficienţă energetică“, dar nici cele în energie regenerabilă, pe motiv că, în stadiul actual al sectorului energiei verzi din România, aceste proiecte nu sunt încă foarte economice.
În mod evident, dezavantajul acestui program este că, exceptând grantul de 15% din valoarea împrumutului, este o finanţare rambursabilă, chiar dacă în condiţii destul de favorabile (ratele pot fi achitate lunar, trimestrial sau semestrial, în cuantumuri inegale). „Investiţiile sprijinite de fonduri structurale pot avea o valoare mult mai mare decât ce oferim noi. Avantajul, în cazul EEFF, este că dacă o companie vine la noi cu un proiect acum, în primăvară se poate apuca de lucru“, spune Mark Velody, făcând referire la faptul că între momentul aplicării şi începerea propriu-zisă a investiţiei trec cam şase săptămâni. Este, deci, o procedură mult mai rapidă decât în cazul fondurilor structurale, unde intervalul mediu este, de obicei, de jumătate de an.
Finanţările europene, de 4 ori mai mari
Într-adevăr, apelarea la fonduri structurale poate fi mult mai avantajoasă, ţinând cont de ratele mari de finanţare nerambursabilă acordate pe această cale (de 70% pentru întreprinderi mici şi microîntreprinderi, de 60% pentru întreprinderi mijlocii şi de 50% pentru întreprinderi mari). Cu toate acestea, în cadrul operaţiunii pentru „Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice“, nu au fost depuse, până acum, decât patru proiecte.
De fapt, după cum precizează Cristian Georgescu, manager public în cadrul Organismului Intermediar pentru Energie (OIE), „era vorba de intenţii de proiecte, iar unul dintre acestea a fost transmis de două ori. Oricum, toate au fost respinse din cauza nerespectării prevederilor ghidului solicitantului şi a neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate“.
Cum se explică indiferenţa companiilor faţă de această oportunitate? „Este posibil ca agenţii economici să nu fi fost interesaţi din cauza preţurilor încă reduse ale energiei electrice şi ale forţei de muncă, a condiţiilor neavantajoase de creditare oferite de către bănci sau a capacităţii insuficiente a intreprinderilor de a cofinanţa aceste proiecte“, este de părere Cristian Georgescu.
O altă explicaţie pentru această reticenţă ar putea fi, însă, şi numărul mare al criteriilor de eligibilitate şi complexitatea acestora. Motiv pentru care, OIE a lansat o nouă cerere de propuneri de proiecte, cu proceduri mult simplificate, la începutul acestui an. Pentru cei interesaţi, valoarea maximă a finanţării acordate este de 40 de milioane de lei.
Majoritatea companiilor industriale pot accesa acest împrumut, iar economiile la care se pot aştepta în urma acestor investiţii sunt de până la 40%.
Mark Velody, project manager, EEFF
Despre EEFF
12,7 mil. euro este valoarea totală a celei mai mari investiţii în eficientizare energetică sprijinită, până în momentul de faţă, de EEFF. Beneficiarul este producătorul de cărămizi Cemacon Zalău.
Reducerea consumului energetic cu 36%
Compania Plimob din Sighetu Marmaţiei (foto), producător de mic mobilier pentru retailerul IKEA, şi-a redus consumul energetic prin achiziţionarea de aparatură mai performantă. Investiţia necesară, de 738.000 de euro, a fost acoperită prin accesarea unui împrumut acordat de BRD prin programul EEFF, iar la finalizarea proiectului, Plimob a obţinut şi un grant de 110.700 euro. Rezultatele investiţiei, încheiate în luna decembrie a anului trecut, sunt, pe scurt:
– Economii de energie: 260 MWh-an (36%).
– Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 149 tCO2e/an (36%).
Durata de recuperare a investiţiei a fost estimată la patru ani.
Alte proiecte aprobate până în momentul de faţă se regăsesc în tabelul din dreapta:
Exemple de proiecte sprijinite de EEFF
– Producerea în cogenerare a căldurii şi energiei electrice
– Îmbunătăţiri ale sistemelor de distribuţie a energiei
– Sisteme de managementul energiei sau sisteme de managementul construcţiilor
– Izolarea pereţilor, a acoperişurilor şi podelelor; uşi rulante; înlocuirea ferestrelor
– Recuperarea căldurii de proces
– Îmbunătăţiri ale sistemelor de distribuţie a energiei
