Viitorul nu sună bine, consideră dirijorul Iosif Ion Prunner. Tinerii nu mai aleg să studieze muzica clasică. Dar care sunt motivele, de ce o activitate atât de frumoasă este dată uitării? 

„Nu foarte mulți tineri mai vin acum către muzica clasică. Chiar recent am vorbit cu unul dintre responsabilii Orchestrei de la Operă și spunea că acum se mai descurcă, dar nu știu cum o vor mai face peste câțiva ani.

Este foarte mult de muncă. Durează foarte mult să devii profesionist, cam 20-25 de ani, doar să începi. Un studiu asupra unui instrument se face pe la un 4-5 ani, iar Conservatorul se termină pe la un 23-24. După începi să te ridici, în funcție de aspirația fiecăruia. 

Nu sunt amatori pentru o asemenea muncă. La categoria instrumentelor de suflat, de exemplu, este catastrofă. De exemplu, în anul în care am absolvit eu, am avut patru gorniști, iar o orchestră care se respectă are opt gorniști. La momentul de față vorbim de cinci astfel de gorniști cu contract de muncă, excluzând colaboratorii”, ne explică Iosif Ion Prunner.

„Niciun candidat la instrumentul fagot”

În momentul de față situația situația arată astfel, tinerii ori nu studiază ori decid să plece în alte țări. Și aici, locurile rămân goale. Aflăm de la dirijorul Iosif Ion Prunner că sistemul de învățământ este vinovat.

„Anul trecut, la Conservator, n-a fost niciun candidat la instrumentul fagot, nu am avut din niciun oraș, Iași, Bacău, București, Craiova, Constanța, nimeni nu absolvise la specializarea fagot anul trecut. Căci sistemul te obligă, dacă vrei să participi la Conservator la un anumit instrument, să ai bacalaureatul muzical luat la respectivul instrument. Iar fagotul într-o orchestră este foarte important. Trebuie să fie patru fagotiști. Și niciun instrument nu trebuie să lipsească. 

Cei mai buni din România, cei care sunt la instrumente mai populare, pian sau vioară, de exemplu, aleg să plece din țară. Fiindcă pregătirea sistemului este una foarte joasă. În România nu poți fi angajat la nicio instituție de specialitate dacă nu ai absolvit învățământul de tip Bologna.

Ori, la noi, marile facultăți nu sunt de tip Bologna. Conservatorul din Paris, de exemplu, funcționează pe alt criteriu. Iar dacă vrei să te angajezi la noi, trebuie să îndeplinești acest criteriu, deci să dai anumite diferențe. Și de ce să vină cineva în România, să dea și aceste diferențe, când are pregătire de înaltă calitate dintr-un sistem de învățământ din afară”, spune Iosif Ion Prunner.

Dorința de a găsi soluții

În această situație, este clar că avem nevoie de o schimbare. România trebuie „să se adapteze la modelul european” pentru a nu dispărea muzica clasică de tot.

„În domeniu, nu se aplică legislația europeană. Iar doamna Raluca Turcan știe treaba aceasta. Chiar i-am propus și un proiect de lege prin care spunem că ar trebui să facem ceea ce fac și cei de afară. În Germania nu-i interesează dacă știu limba germană în scris, trebuie să știu s-o vorbesc.

Nu-i interesează ce am absolvit. Au nevoie de un CV și de un demo, să vadă partea practică, ceea ce știu eu să fac. Se anunță cu patru – cinci luni înainte să vină la concurs oameni din toată Europa. ei bine, la noi e nevoie să știi limba română, scris și vorbit, fiind grilă unică de salarizare, nu poți să încurajezi un tânăr să-i dai maxim și așa mai departe.

Atunci, de ce să vină? La noi, mai apoi, colaborările pe care le ai nu se pun ca vechime în cartea de muncă. 

Soluțiile sunt clare. Trebuie să fie aplicată legislația europeană, să dispară obligativitatea absolvirii învățământului Bologna, să nu fie obligatorie limba română scris și vorbit, să dispară ideea de vechime pe cartea de muncă pentru grila unică de salarizare”, relatează Iosif Ion Prunner la podcastul HAI România.