De arbitru, nici nu poate fi vorba. Cand toata lumea fierbe din cauza impozitului pentru anul 2002, ministrul finantelor anunta la TV ce facilitati va primi poporul peste doi ani. Impozitele ar urma sa scada cu doua-trei procente la unele venituri, insa vor creste chiar si de 38 de ori in cazul altora. Dobanzile vor schimba prefixul de 1% pe unul intre 15 si 38%. Sa ne amintim: promisa relaxare fiscala a salariilor a jonglat cu taxele tot in favoarea bugetului. Pe o piata aproape imunizata, socul s-a simtit mai putin: o mare parte din companii negociasera dinainte cu salariatii forme alternative, moderne si mai eficiente pe langa vechile carti de munca. Salariul s-a subtiat, dublat de colaborari, polite de asigurare, drepturi de autor, dividende. Ministerul face eforturi disperate de a limita aceste solutii. Contra solutiilor destepte, ministerul incearca sa loveasca pe la spate. Norme asteptate timp de un an contin prevederi cu efect retroactiv. Ramane de vazut daca se vor publica in aceasta forma. Chiar daca datele problemei se schimba formulele alternative, raman mai ieftine decat salariile. Politele-salarii intra la impozitare, conventiile civile dispar, iar microintreprinderile devin mai putin rentabile, pe fondul ridicarii impozitelor la dobanzi si dividende. In schimb, beneficiarii drepturilor de autor primesc o facilitate importanta, iar conventiile civile vor fi in anul 2003 altfel decat pana acum, dar nu vor disparea.

Zece milioane de platitori ignorati de mai bine de un an

Normele la impozitul pe venit se aplica pentru toate castigurile de anul trecut, desi inca nu au aparut. Reforma fiscala pentru 2004, facilitatile sau, dimpotriva, anuntatele cresteri ale impozitelor vin pe nisipuri miscatoare: nimeni nu stie ce se intampla cu impozitul ce trebuie platit anul acesta.

Ministrul finantelor anunta pentru 2004 reducerea cu doua, trei procente a impozitului la venituri. Dar nu la toate. Dobanzile vor schimba impozitul cu unul intre 15 si 38 de ori mai mare, dividendele vor fi de asemenea taxate usturator. In schimb, pentru anul abia incheiat, planeaza confuzia: normele intarzie mai bine de un an. „Am asteptat legea de aprobare a Ordonantei, pentru a nu se crea discrepante ulterioare intre textul acesteia si norme”, justifica pentru Capital Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice (MFP). Legea a aparut in august, normele nu. Totusi, au intrat la Guvern spre aprobare, in perioada Sarbatorilor, iar acum inca se mai plimba pe la ministere, pentru ultimele semnaturi. Zece milioane de platitori asteapta clarificari de la aceste norme.

Cateva zeci de mii par amenintati cu confiscarea unei parti din venituri. Despre ce este vorba? Companiile de asigurari concepusera un instrument hibrid prin care era posibila plata unui salariu cu reducerea taxelor. Patronul mentinea cartea de munca pe o suma minima, iar grosul il vira printr-o polita de asigurare pentru angajat. Sa o numim polita-salariu. Din punctul de vedere al taxelor, toate partile erau avantajate: patronii si salariatii scapau mai ieftin cu birurile, societatile de asigurari isi luau comisionul, iar statul isi primea partea de impozit pe profit (25%). Se pare insa ca nu a fost de ajuns. Asa cum au fost redactate de Finante, noile norme schimba impozitul pe profit (25%) cu impozitul pe venit (18-40% in prezent). Consultantii fiscali interpreteaza ca aceasta prevedere este destul de explicita in varianta inaintata Guvernului. „Vestea proasta este ca aceste prevederi se aplica cu privire la anul 2002”, observa avocatul Gabriel Biris, partener asociat Haarmann, Hemmelrath & Partner. Surse din serviciul Impozitului pe Venitul Global (IVG) din minister confirma neoficial aceasta interpretare. Mihaela Mitroi, director Taxe PricewaterhouseCoopers, explica: „noi consideram ca, intr-adevar, asa cum arata normele, exista un risc mare sa fie incluse in impozitul pe venit politele de tip unit linked products (adica politele-salarii – nota red.). Reactiile nu au intarziat: „Retroactiv? Nu pot sa cred asa ceva. Ii dau in judecata. Pentru mine, 40% inseamna vreo 60 de milioane pentru intregul an”, spune un angajat bun de plata, din cadrul unei companii de distributie. Intr-adevar, diferenta de plata poate insemna un procentaj intre 18 si 40% din castigurile anului trecut, care nu a fost prevazut nicidecum. Pe de alta parte, companiile angajatoare au platit si impozit pe profit pe aceste venituri. Gabriel Biris spune ca se poate face o regularizare, intrucat bilantul anual nu s-a depus inca. Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), refuza sa comenteze efectele pana cand nu va vedea Monitorul Oficial. Intrebat daca a fost consultata Comisia cu privire la aceste aspecte, Crisan spune ca „s-a cerut o reglementare in acest sens, insa raspunsul a fost ca nu este de competenta Comisiei sa reglementeze o problema de natura fiscala”.

Absenta normelor a lasat si alte intrebari fara raspuns, cele mai multe tot cu privire la avantajele in natura. „Normele la Ordonanta nr. 7 sunt la fel de vagi ca si precedentele. Ele vin, spre deosebire de celelalte, la mai bine de un an de la data la care trebuia sa apara”, considera Justinian Cucu, intreprinzator privat, proprietarul Global Tax Management (GTM). Justinian Cucu se arata surprins de facilitatile la veniturile din jocuri de noroc, unde exista un plafon de venit scutit de 6,8 milioane lei intr-o singura zi. Tot pentru cei cu dare de mana, legea acorda o diminuare a bazei impozitului cu 20% pentru cei care isi construiesc case. „Ideea nu e sa scapam de impozite, asa ceva nu se poate. Totul e ca impozitele sa fie rezonabile si nediscriminatorii”, considera avocatul Gabriel Biris, mai ales ca s-a dovedit ca „scaderea impozitelor aduce incasari mai bune” (exemplu: facilitatea acordata pentru chirii a adus mult mai multi bani la buget, pentru ca o serie de contracte au iesit la lumina). Pana la anuntata reforma fiscala din 2004 raman problemele sesizate nu o data ministerului. „Nu cotele sunt mari, ci sumele la care se aplica. Trebuie actionat asupra transelor de venituri, in sensul largirii lor in special in zona cotei maxime de 40%. Chiar si pe fondul anuntatelor modificari, sistemul de impozitare este mai avantajos pentru persoanele juridice decat pentru persoanele fizice”, considera Justinian Cucu. Specializat in consultanta fiscala acesta recomanda in continuare transferul pe firma al castigurilor personale, in ciuda amenintarii din partea ministerului privind cresterea impozitului pe dividende. Varujan Vosganian obisnuia sa spuna ca impozitul este mai scump pentru un poet decat pentru o firma. Liber-profesionistii platesc intre 18 si 40% pe venituri, in vreme ce o firma mica are numai 1,5%, iar cele de marime medie platesc 25% din profit. Dintre toate formele, cartea de munca ramane cea mai scumpa.

Impozite mari la venituri mici

Romania are cote similare de impozit pe venit cu unele dintre tarile vecine, insa baza de calcul difera. Conform PricewaterhouseCoopers, cota de 40% exista si in Grecia, si in Ungaria, dar se raporteaza la alt plafon:
Romania        4.000 USD
Ungaria        6.000 USD
Grecia             10.000 USD

De ce se impoziteaza politele de asigurare?
· art. 2, litera d: „sumele reprezentand rascumparari partiale in contul persoanei asigurate sunt neimpozabile doar daca contractantul asigurarii este aceeasi persona care a suportat primele de asigurare”;
· art. 9 punctul 5 : „primele de asigurare suportate de persoana juridica pentru angajatii proprii sunt beneficii impozabile”;
· intr-una din variantele normelor, dispare optiunea intre impozitul pe profit (primele ar fi inregistrate la cheltuieli nedeductibile) si globalizarea primelor de asigurare (impozit 18-40%). r
r
Ce ne asteapta in 2004r
• 15% in loc de 18% e promisa cota minima;r
• ceva reduceri sunt anuntate si in cazul cotei maxime, de 40% (s-a avansat 38%);r
• dobanzi: 15-38% in loc de 1% (crestere de 15 pana la 38 de ori);r
• dividende: 15-38% in loc de 5% (crestere de trei pana la sase ori).r
r
Colaboratorii dispar, nu si conventiile civiler
r
Colaboratorii dispar in doua luni, o data cu aparitia Codului muncii. Aceasta inseamna eliminarea unei posibilitati de a scapa de taxele mari pe salarii (CAS, sanatate, alte taxe, impozit). Chiar asa sa fie?r
r
Chiar inainte de Sarbatori, o doamna contabila ne suna la redactie spunand ca va da in judecata Ministerul Muncii (MMSS) daca va desfiinta conventiile civile, care se bazeaza pe Codul civil. Am pornit sa verificam. Oana Cazan, director juridic in MMSS, spune insa ca s-a inteles gresit, nu toate conventiile dispar. „Conventiile civile au fost introduse fortat in legislatia muncii, printr-un artificiu pe relatia dintre angajator si angajat. Conventiile in baza Codului civil vor ramane in vigoare, insa cel care opteaza pentru acestea iese din sfera muncii. Dispare dreptul la protectie sociala, conferit de relatiile de munca”, spune reprezentanta MMSS.r
r
Cum se poate incheia efectiv o conventie civila?, am intrebat mai departe. Am aflat insa ca aceasta nu este responsabilitatea MMSS, ca Parlamentul a votat o lege prin care persoanele pot sa desfasoare activitati independente (Legea nr. 507/2002), insa normele vor stabili exact ce si cum. De norme este responsabil Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii (MIMMC), care, inca din luna august, isi bate capul cu acestea, desi termenul limita a expirat in termen de 60 de zile. Mai exact, in octombrie. r
r
Aceasta lege creeaza un cadru mai larg pentru activitatile pe cont propriu, in locul fostului Decret-lege nr. 54/90 rudimentar pentru o piata moderna. In sfera acestor activitati intra profesiile liberale (avocati, notari, jurnalisti, traducatori), dar si o serie de servicii (instalator, tamplar). Birocratia nu a fost inlaturata, astfel incat tot va fi nevoie de un act de autorizare. Justinian Cucu spune ca, in mod normal, ar trebui sa fie suficienta declararea veniturilor, fara aceasta autorizare suplimentara. Practic, liber-profesionistii pot inlocui fostii colaboratori. r
r
Avantaje:r
• tinerea contabilitatii simple da posibilitatea unor deduceri inexistente la persoanele fizice;r
• exista si optiunea impozitarii pe baza de norme de venit (exemplu taximetrie si, mai nou, IT), ceea ce poate insemna mai putina bataie de cap.r
r
Dezavantaje:r
• CAS, sanatatea trebuie platite chiar si in acest caz;r
• cu toate deducerile, impozitul pe venit este mai mare decat in cazul firmei.r
Recomandare:r
Mai putine facturi pentru incasari = mai putin impozit.r
r
Drepturile de autor primesc facilitatir
r
Drepturile de proprietate intelectuala par o forma avantajoasa (se permite deducerea a 40% de la impozitul pe venit). Daca la aceste venituri se datora anul trecut 7% sanatate, aceasta taxa a disparut in urma unei actiuni in justitie. Astfel, ramane numai impozitul pe venit, cu o deducere considerabila.r
r
Avantaje:r
• Impozit la numai 60% (deducere 40%) din veniturile totale, cu plati lunare anticipate de 15%;r
• Lipsa altor taxe. r
r
Dezavantaje:r
• Se aplica la o sfera restransa de activitati (creatie – exemplu: opere, studii publicate, muzica, arta);r
• Lipsa protectiei sociale si la sanatate.r
Recomandarer
• Trebuie pastrata si o carte de munca, pentru protectia sociala.r
Politele-salariir
• Politele de asigurare sunt amenintate prin Normele la Ordonanta nr. 7/2001, cu aplicare de la 1 ianuarie 2002.r
r
Avantaje:r
• Sunt eliminate contributiile pe salarii (se poate pastra o suma minima in cartea de munca). r
r
Dezavantaje: r
• Impozit pe venit mare: 18-40% (daca va ramane astfel).r
• Comisioane la asiguratori.r
Recomandare:r
• Presiuni asupra ministerului pentru impozite corecter
r
Firmele mici: patron in loc de angajatr
r
Dupa aparitia Ordonantei nr. 24/2001, multi liber-profesionisti au realizat ca este mai rentabil sa iti faci firma. Treptat, si salariatii si-au creat o srl. Se pune problema daca acest sistem va mai fi rentabil pe fondul preconizatei mariri a impozitului pe dividende (in 2004). Altfel, cum scoti banii din firma? Cea mai la indemana forma era avansul din dividende, care devine scump din 2004 (pana acum impozitul era de 5%). Cum profitul nu mai intereseaza din punct de vedere fiscal, pentru ca impozitul se calculeaza la venituri, asupra cheltuielilor planeaza mai putine restrictii. „Legea contabilitatii obliga ca documentele justificative (facturi, chitante) sa fie specifice activitatii firmei, insa, la limita, pantofii unui director pot reprezenta cheltuieli efectuate in interesul afacerii”, subliniaza consultantul Justinian Cucu.r
r
Avantaje:r
• Impozit de 1,5% in locul impozitului pe venit si al taxelor pe salarii. r
• Incasarea TVA, in masura in care se poate deduce o parte (acoperi cu facturi la cheltuieli).r
r
Dezavantaje:r
• Preconizata crestere a impozitului pe dividende si dobanzi (in 2004). r
• Ca o paranteza, pana acum se practica si metoda imprumuturilor din partea asociatului pentru firma, contra unor dobanzi. Patronul traia din dobanzi. r
Recomandare:r
• Cat mai multe facturi la cheltuieli (bonuri de benzina, birotica).