Criza sanitară răspândită rapid în toată lumea a provocat o fractură în lanțurile de furnizare și aprovizionare cu produse și servicii de tot felul, începând cu cele venite din China, apoi și din alte părți. 

Această pandemie a arătat dependența economică de om încă, atât din punctul de vedere al forței de muncă, cât și mai ales din acela al consumatorului. Este o criză a consumului, dar și una a neîncrederii, care a provocat și limitări importante ale producției, distribuției și vânzărilor în multe industrii. 

În Romania lucrurile nu stau diferit de restul lumii, companiile luând măsuri pentru adaptare la noile provocari. Acolo unde s-a putut, s-a lucrat de acasă. Însă după câteva luni de prelungire a situației, s-au făcut și concedieri și restructurări, din cauza faptului că unele afaceri au scăzut cu 50%. Ajutoarele și inițiativele de sprijin ale autorităților au fost binevenite, dar ele nu pot înlocui sau finanța o întreagă economie care produce valoare.

Și atunci lucrurile se contractă, unii se reinventează sau chiar schimbă mai multe din mers, în funcție de domeniu, de profil, dar și în funcție de experiența și pregătirea managerială, de deschiderea la nou și la tehnologie.

Cele mai lovite domenii au fost industria prelucrătoare, care asigură și cea mai mare parte a exporturilor, dar și cea extractivă, care era deja de doi ani în declin. De asemenea, comerțul în magazine, distribuția, transporturile, horeca, turismul și sectorul imobiliar.

Mai puțin afectate au fost agricultura și construcțiile, sectorul financiar bancar într-o primă fază, prin lucrul on-line. Au fost și sunt și câștigători ai acestei crize, precum firmele de curierat, comerțul on-line și serviciile IT si telecomunicații, aplicațiile și platformele de tehnologie, firmele farmaceutice și clinicile/spitalele medicale private, toți producătorii și întreg lanțul de distribuție al materialelor necesare și utile protecției contra virusului COVID-19. 

Ce se va ȋntâmpla în ultima parte a acestui an și în prima parte a lui 2021? 

Construcțiile și imobiliarele vor avea cel mai probabil o evoluție amestecată, ceea ce este contractat și construit deja, dar se vor renegocia probabil condiții de închiriere sau de realizare a tranzacțiilor de vânzare-cumpărare. Spațiile de birouri vor suferi, pentru că telemunca și noua generație în creștere a ponderii în total forța de muncă activă, vor duce la scăderea cererii per firmă, per operator de business. Deci proprietarii de spații de birouri vor trebui să alerge mai mult după chiriași sau după cumpăratori și/sau să accepte spații mai mici la ofertă. Spațiile rezidențiale vor fi probabil în căutarea unui spațiu excedentar, eventual cu teren, curte privată, terasă mai generoasă, dar va crește presiunea pe costuri și pe marjele de câștig la dezvoltatori, investitori, din cauza cererii solvabile limitate de bugetele reduse, dacă vorbim de mass market. 

Transporturile sunt în revenire, mai ales cele de marfă și cele ale resurselor energetice critice, precum Transgaz și Transelectrica. Transportul de persoane este în cea mai mare suferință, mai ales cel aerian, la pachet cu serviciile turistice și cu horeca, domenii care și-au mai revenit pe perioada verii, dar urmează un sezon deloc ușor pentru acestea, odată cu venirea toamnei și a iernii. Transportul de business a fost înlocuit în cea mai mare masură de conferințe și întâlniri în spațiul virtual. 

IT-ul și telecomunicațiile vor fi marii câștigători în continuare, pentru că al lor este prezentul și viitorul. Tehnologia și schimbarea rapidă a generațiilor, adoptarea mai rapidă a tehnologiei și de către ceilalți, mai puțin tineri, va accelera chiar și mai mult procesul de digitalizare. 

Industria farmaceutică va beneficia, de asemenea, de o perioadă fastă, nu doar datorită pandemiei, ci și a biotehnologiei care este tot mai prezentă în domeniu. 

Când își va reveni sectorul HORECA

Industria grea va continua să se dezvolte mai departe, atât în funcție de sănătatea lucrătorilor din domeniu, dar și de investițiile în dezvoltare, precum și de dezvoltarea industriilor beneficiare ale produselor sale (industria prelucrătoare, extractivă, trasporturi, construcții, agricultură).

Agricultura și industria alimentară își vor reveni total numai după revenirea horeca și a turismului, ceea ce va mai dura probabil până la jumătatea anului viitor, alminteri, lucrurile vor merge bine, pe măsură ce economia își va reveni, împreună cu încrederea oamenilor. 

Sectorul financiar bancar chiar dacă nu este afectat la fel ca acum 12 ani, va suferi parțial din cauza reducerii numărului de proiecte bancabile și finanțabile, a scăderii investițiilor tuturor, a scăderii valorii garanțiilor la creditele existente, deci a creșterii riscului și implicit a dobânzilor și a altor costuri adiacente.

Retail-ul va evolua diferențiat, în funcție de obiect. Cel alimentar va merge foarte bine, cel non alimentar mai puțin, cel electro IT va merge destul de bine în continuare, mai ales în zona gadgeturilor IT. O bună parte din retail se va muta rapid pe online, chiar dacă în ultimii ani nu s-a putut observa această tendință. 

Producția energetică, în condițiile pandemiei, a scăzut din cauza scăderii consumului industrial și de business, iar acesta își va reveni doar treptat, pe măsura repornirii economiei.

Industria auto este, de asemenea, afectată, plus că mai are o provocare, și anume viteza electrificării, capacitatea de încărcare rapidă și de durată a bateriilor electrice.

Ca o concluzie generală pentru finalul de an 2020 și începutul lui 2021, dincolo de specificul și particularitățile fiecărei industrii, contează iscusința folosirii resurselor, a activelor de toate felurile, de la resurse umane, la tehnologie și educația pentru afaceri, plus experiența si curajul de a lua decizii. Chiar dacă deciziile luate la un moment dat sunt greșite, te poți replia, poți corecta și redirecționa lucrurile, e mai bine decât să eziți să le iei. 

Management ȋn timp de criză

Managerii trăiesc, anul acesta, poate cea mai grea provocare din cariera lor. Mulți au fost, sunt și vor fi puși ȋn fața unor situații pe care nu le-au mai ȋntâlnit până acum, care necesită decizii radicale, uneori dure, atunci când vorbim despre restructurări și reduceri de personal, de exemplu. Ȋn unele companii, avem o luptă pentru supraviețuire, ȋn timp ce ȋn altele este o cursă pentru dezvoltare/reinventare. Am mai spus-o și am să repet cu fiecare ocazie – cred că, ȋn aceste vremuri, flerul nu mai este suficient pentru a gestiona o afacere medie/mare. Managerii și antreprenorii au nevoie de o pregătire temeinică, de o educație de business, care să le asigure o viziune pe termen scurt, mediu și lung și o capacitate rapidă de reacție. Și mai au nevoie de un lucru – de o comunitate care să ȋi sprijine. Consultările directe cu persoane care ȋntâmpină aceleași provocări, ȋnvățarea din experiențele similare ale altora sunt priceless ȋn perioada următoare. După părerea mea, cei care au avut inspirația de a investi ȋn ei, care au urmat cursurile unei școli de afaceri, vor fi cei care se vor afirma și care ȋși vor trece companiile cu bine, prin criză. 

Cele mai profitabile afaceri vor fi premiate în cadrul emisiunii Capital Top 300 Companii, ce se va transmite în data de 13.11.2020, ora 11:00, pe pagina de facebook Capital România și pe site-ul www.capital.ro 

În cadrul emisiunii Capital Top 300  Companii vom prezenta companiile care au obținut cel mai mare punctaj în funcțiile de domeniile în care activează: agricultură și industrie alimentară, bănci și asigurări, logistică, transporturi și curierat, energie, auto, retail, contrucții și imobiliare, IT și telecomunicații, industria grea și industria farmaceutică. Pe lângă acestea, vor fi enumerate și câteva companii care au atras atenția prin strategiile pe care le-au implementat.

Emisiunea Capital Top 300 Companii va fi transmisă pe:

Facebook Capital România: https://www.facebook.com/capital.ro/ 

Site-ul: www.capital.ro
Facebook evz.ro: https://www.facebook.com/evz.ro/
Facebook Doctorul Zilei: https://www.facebook.com/doctorulzilei/
Facebook Info Actual: https://www.facebook.com/evzmonden/ 

Emisiune realizată cu sprijinul partenerilor: Internațional Alexander, Teraplast, Chimcomplex și Romgaz.

Ovidiu Dȋmbean Creta

Rector la Școala de Afaceri ASEBUSS, Profesor Management Financiar și Finanțe Internaționale. Are peste 20 ani de predare ȋn cadrul programelor Executive MBA și Entrepreneurial MBA din ASEBUSS, ȋn colaborare cu Kennesaw State University, Atlanta și Washburn University, Kansas, SUA. A fost CFO la Eli Lilly Balkan’s, Topway Industries, Arctic, Flanco, Infopress Grup, Lowe & Partners și a fost membru CA la AIG Pensii. Are un doctorat ȋn finanțe-asigurări, stagii de pregătire la Harvard Business School, Wharton Business School, Emory Training Center ȋn Atlanta, SUA și alte programe de pregătire managerială ȋn Europa (Geneva, Budapesta, Londra).