Desi iainte de 1989 alpinismul utilitar se practica doar la cererea expresa a autoritatilor comuniste – fiind o meserie neomologata, dupa revolutia din decembrie au fost citiva itreprinzatori, pasionati ai alpinismului montan, care au reiterat oportunitatea introducerii legale a acestei profesii.
„Personal, ideea mi-a venit i urma practicarii acestei meserii i Germania, i anul 1990; i 1992, cind am ifiintat prima SNC (societate i nume colectiv), problemele au fost cele legate de ifiintarea unei societati comerciale; ulterior, o alta problema a constat i „spargerea” mentalitatii managerilor romini de atunci si, cu timpul, toata lumea s-a convins ca alpinismul utilitar reprezinta o meserie de viitor si nu un simplu fapt de a pune cocosul pe turla bisericii”, declara Marius Birau, director la Vertical Service si vicepresedinte APAUR (Asociatia Profesionala a Alpinistilor Utilitari din Rominia).
Primele firme de alpinism utilitar au iceput sa activeze i Rominia i perioada 1990-1991, pe baza atestarii de catre Ministerul Muncii. in privinta obtinerii atestarii, nu este o problema. Toti cei care vor sa obtina atestatul trebuie sa aiba, pe linga o pregatire fizica, cunostinte de alpinism sportiv si o sanatate, si un psihic adecvat. Din pacate, nu toti cei care obtin acest atestat au toate calitatile necesare, existind indivizi care altereaza imaginea acestei meserii, atit prin calitatea serviciilor, cit si prin concurenta neloiala. Actualmente se poate miza doar pe citeva firme puternice i domeniu, repartizate astfel: Bucuresti: patru firme, Piatra Neamt, Iasi si Cluj-Napoca: o firma. Alte firme cu mai putin de patru angajati mai supravietuiesc ica, dar destul de greu.
Munca i echipa reduce riscul accidentelor
Solicitarile din acest domeniu sunt diverse, dar peste 60% din piata alpinismului utilitar o reprezinta publicitatea (panouri publicitare si firme luminoase la ialtime), 15%-20% retelele GSM (inclusiv antene), 10% lucrarile de vopsitorie, spalarea de geamuri, itretineri fatade (pentru cladiri ialte, fabrici, cosuri de fum, santiere navale). Restul de 10% cuprinde vopsirea de biserici, amenajarea de hidroizolatii pe verticala, mici reparatii etc.
Contrar asteptarilor, i Rominia alpinismul utilitar nu este o meserie foarte banoasa, judecind dupa faptul ca i tarile cu economie dezvoltata, datorita gradului ialt de specializare, salariile unor astfel de lucratori pot fi chiar de 10-15 ori mai mari fata de ale rominilor (itre 150 si 300 USD/luna, i functie de potentialul companiei si de lucrarile efectuate).
Datorita faptului ca este o meserie omologata, riscurile practicarii alpinismului utilitar sunt foarte mult diminuate, iar pentru cei care o fac cu pasiune, ele sunt aproape inexistente. Nu trebuie uitat faptul ca pentru acest lucru este necesara si o cunoastere foarte buna a tehnicilor de coarda si a dispozitivelor folosite i lantul de asigurare principala si secundara. De obicei, firmele mai mari opteaza pentru asigurarea angajatilor i caz de accident, la o societate de profil, si isi pot permite dotarea acestora cu echipament omologat, necesar eliminarii tuturor riscurilor. in ciuda aparentelor, procentajul accidentelor de munca din alpinismul utilitar se situeaza cu mult sub cel al accidentelor de acelasi tip din constructii. Cele mai frecvente apar isa, poate paradoxal, i cadrul operatiunilor de estetizare si taiere de copaci ialti. Cu toate acestea, apar pe piata firme sau persoane fizice care nu au nici un fel de atestat, dar reusesc sa obtina niste contracte specifice alpinismului utilitar, dar pe care le realizeaza prin metode improprii, alterind imaginea meseriei; si este foarte regretabil ca inconstienta acestor oameni este transmisa si multor beneficiari.
Fata de aceasta activitate, oficialitatile nu se arata prea interesate si nu este bine. De ce ? Unul dintre principalele avantaje pe care le poate avea statul de pe urma firmelor de alpinism utilitar este acela ca ele pot fi integrate itr-un program de protectie civila, deoarece prin obiectul lor de activitate, lucratorii acestor firme cunosc cladirile ialte din principalele orase, caile de acces, de ancorare, beneficiind astfel de o logistica gata formata si de experienta necesara actiunilor de salvare din munti.
in Rominia exista citeva companii de alpinism utilitar mai mari, care au la activ lucrari de referinta cum ar fi: vopsitoria si balizarea cosului de fum de la Baia Mare (SC Alpin Expert), vopsitoria macaralelor portuare din L