Primul caz ar fi cel al Norvegiei, care se află în topul statelor cu cel mai mare preţ la benzina la pompă (aproximativ1,6 euro), cu puţin înaintea Olandei, care are un preţ de 1,64 euro pe litru.
Spre deosebire de Olanda însă, Norvegia are o rezervă de petrol de 9,8 miliarde de barili de petrol. Mai mult, este pe locul 10 în lume la capitolul rezerve de petrol pe cap de locuitor: peste 2 milioane de barili la mia de locuitori, din punctul de vedere stând mai bine decât Rusia şi fiind devansată de Venezuela (cu 2,9 milioane de barili pe cap de locuitori).
Pe locul al doilea ca mărime a rezervelor europene este Marea Britanie cu 4,5 miliarde de barili de petrol.
La fel, Marea Britanie are unul dintre cele mai mari preţuri la pompă, ieri a ajuns la 6 lire pe galon (aproximativ 1,52 euro pe litru).
Situaţia din Danemarca este la fel: rezerve de peste un miliard de barili, unul dintre cele mai mari preţuri la pompă (1,62 euro pe litru). De asemenea, la capitolul rezerve pe cap de locuitori, Danemarca stă foarte bine: 225.660 de barili la mia de locuitori.
Ţara noastră are o rezervă de aproximativ un miliard de barili de petrol, ceea ce înseamnă 47.301 de barili de petrol la mia de locuitori.
Paradoxal, polonezii au rezerve de doar 142 de milioane de barili şi au un preţ la pompă egal cu al nostru: 1,2 euro pe litru, în timp ce Ungaria are doar 110 milioane, iar preţul unui litru de benzină este de 1,3 euro.
Bulgaria, ţara cu cel mai ieftin litru de benzină (1,201 euro) are şi cele mai mici rezerve de petrol: 8,1 milioane de barili, cu excepţia Greciei. 
O explicaţie ar fi taxele mari pe care le guvernele europene le percep în cazul carburanţilor, opuse subvenţiilor existente în statele arabe sau latin-americane.