Companiile şi populaţia trebuie să dea bugetului patru miliarde de lei în plus până la sfârşitul anului, plătind TVA de 24% în loc de 19%. Cum se va împărţi povara acestei decizii?
Ideea că majorarea TVA va fi suportată doar de populaţie, printr-o creştere a preţurilor de cel puţin 5%, este simplistă. Cu venituri personale în scădere, spoliate şi prin alte taxe, românii vor consuma mai puţin şi, foarte probabil, produse de calitate mai proastă.
Pentru a supravieţui, companiile vor fi obligate să absoarbă o parte din şoc. Dacă nu o vor face de la bun început, în următoarele luni, multe dintre ele vor trebui să accepte reducerea marjei de profit – acolo unde mai este posibil -, sau să-şi restructureze activitatea, tăind din nou din costuri sau făcând concedieri.
Cine nu va rezista şi nu se va adapta va risca falimentul. Cu afaceri în scădere, România va intra într-un cerc vicios din care redresarea va fi extrem de grea.
Suma de patru miliarde de lei pe care Guvernul estimează că o va încasa în plus în 2010 prin creşterea TVA depinde de consum, care a slăbit de la începutul crizei. Dacă în mai 2008 TVA aducea 16,9 miliarde de lei la buget, în mai 2010, aducea cu 3,7 miliarde de lei mai puţin.
Costul majorării TVA la 24%, cele 4 miliarde de lei necesare pentru buget, se va împărţi între populaţie şi companii, care vor avea profituri mai mici, vor restructura afacerile sau vor intra în faliment.
Majorarea TVA este cea mai dură lovitură dată mediului de afaceri de la începutul crizei în România. De la comunicarea deciziei la punerea ei în practică s-au scurs doar câteva zile, iar primele reacţii au venit, aşa cum era şi de aşteptat, de la marii retaileri. În timp ce unii au anunţat că vor menţine preţurile la raft – pentru cât timp este greu de spus -, alţii au estimat creşteri ale acestora cu 5-10%. Preocuparea generală a companiilor este, în această primă fază, din cauza răgazului scurt, de ordin administrativ: cum să adapteze softurile pentru a înregistra taxa mărită sau cum să regleze prevederile contractuale în vigoare, cu TVA 19%.
Calculele complexe abia de acum încep, iar întrebarea care îi sperie pe toţi este cine va mai rezista în piaţă atâta timp cât consumul va scădea nu doar din cauza majorării TVA, ci şi a reducerii veniturilor populaţiei, deprecierii leului, accesului dificil la credite sau a competiţiei care se întrevede tot mai acerbă cu cei care nu vor juca fair-play făcând evaziune fiscală. Noile condiţii îi vor forţa pe întreprinzători să-şi refacă planurile de afaceri cu repercusiuni încă imposbil de estimat pentru întreaga economie.
Costurile mediului privat
Percepţia că procentul de creştere a TVA va putea fi recuperat automat prin majorări echivalente ale preţurilor este simplistă. Pe măsură ce consumul va scădea şi comportamentul clienţilor se va modifica. Aceştia vor alege produse mai ieftine, de calitate mai slabă şi vor renunţa cu totul la alte produse care nu le sunt indispensabile.
Astfel, în special companiile care nu vând mărfuri de strictă necesitate vor fi nevoite să suporte parţial costul majorării TVA. Cele patru miliarde de lei, pe care Guvernul estimează că le va obţine din creşterea cu 5% a taxei, vor fi luate atât din veniturile populaţiei, cât şi din profiturile companiilor. Perioada următoare va aduce schimbări importante pentru arhitectura economiei.
Opţiunile companiilor
„O creştere a TVA nu are impact doar asupra populaţiei, ci indirect şi asupra sectorului privat. Firmele care operează cu marje de profit foarte mici cred că vor intra în faliment, pentru că vânzările vor scădea dramatic“, spune Adrian Teampau, senior consultant Mazars.
Ce opţiuni de salvare mai au? „Să evalueze dacă pot să reducă marja de profit pentru a compensa creşterea TVA. Din acest punct de vedere, întrevăd că domeniul cel mai afectat va fi cel al producţiei, în special al alimentaţiei, pentru că producătorii agricoli şi cei din domeniul produselor din carne operează cu marje de profit de sub 10%. A doua variantă este una mai puţin dură decât reducerea marjei profitului, însă mai puţin fericită pentru consumatori: reducerea costurilor. În acest caz, fie vor disponibiliza angajaţi, fie îşi vor restructura activitatea, fie vor înlocui ingredientele cu unele mai ieftine şi de o calitate îndoielnică“, spune consultantul. Pe lângă procentul de majorare a TVA apar şi costuri mari pentru companii în perioada imediat următoare cu modificarea softurilor de facturare sau a caselor de marcat. „Ulterior acestei faze de tranziţie, majorarea TVA nu ar trebui să mai genereze costuri suplimentare, doarece majoritatea companiilor deduc TVA pentru achiziţiile efectuate“, arată Sorin Istrate, managing partner, Contexpert. „Totuşi, vor avea nevoie de disponibilităţi băneşti din care să susţină creşterea TVA pentru stocurile de marfă, materii prime sau creanţele neîncasate“.
Creşterea necesarului de cash ar putea trimite firmele într-un cerc vicios, pentru că va atrage după sine necesitatea majorării creditelor, spune Istrate, şi, implicit, a costurilor cu dobânzile. Însă şi accesul la credite e limitat şi atunci companiile vor fi nevoite să-şi reducă expunerea, diminuându-şi stocurile şi, în consecinţă, vânzările, existând riscuri de insolvenţă.
Pentru companiile care fac investiţii, necesarul de fonduri va fi mult mai ridicat, ceea ce poate duce la modificări în proiecte şi, în multe cazuri, la întârzierea realizării acestora.
Pericol pentru economie
Efectele negative se vor ţine lanţ, pe măsură ce consumul se va diminua, atât pentru companiile din retail, dar mai ales pentru cele care încasează la termen contravaloarea bunurilor sau serviciilor, cum ar fi telefonia mobilă, internetul, energia. „Însă, cele mai afectate vor fi companiile de asigurări, băncile şi celelate companii care nu au dreptul de deducere a TVA, acestea înregistrând o majorare a costurilor cu cel puţin 5%“, arată Istrate.
Scăderea cererii, cu implicaţii asupra afacerilor, este accentuată şi de creşterea altor impozite care muşcă din veniturile populaţiei. Proprietăţile, câştigurile din dobânzi şi din tranzacţiile pe piaţa de capital, veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi independente, tichetele de masă sau cadou vor fi taxate suplimentar din a doua jumătate a anului. Iar inflaţia, hrănită de preţurile în creştere, va slăbi şi mai mult puterea de cumpărare lovind din nou în vânzări şi în afacerile companiilor. Recesiunea economică se va prelungi, iar redresarea va fi foarte dificilă. Revenirea economiei nu va fi posibilă fără infuzii de capital străin, după cum afirma şi ministrul Vlădescu.
Din păcate, opinia unanimă a investitorilor este că măsurile incoerente, tardive şi cu efecte puternic negative ale Guvernului fac imposibilă o decizie de investiţii. „Suntem dezamăgiţi de decizia Guvernului. Aceasta va duce la creşterea inflaţiei, reducerea consumului şi, prin urmare, la încetinirea creşterii economice. O altă consecinţă va fi deprecierea leului, exacerbând inflaţia şi exercitând presiuni suplimentare asupra celor care au împrumuturi în valută. Nu în ultimul rând, va creşte evaziunea fiscală şi lipsa de încredere pe pieţele financiare“, consideră reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini.
Impactul măsurilor guvernamentale se va citi în cifrele macroeonomice. Toţi indicatorii: creşterea economică, inflaţia, deficitul contului curent şi cel bugetar vor fi revizuiţi, iar bugetul de stat va fi rectificat pe baza lor. Estimările vor fi mult mai pesimiste decât cele făcute în mai, când majorarea TVA nu era luată în calcul. Pe de altă parte, o scădere mai mare a PIB decât cea prognozată deja va duce la încasări mai mici pentru buget din TVA decât cele anticipate. În acest scenariu negativ, Guvernul va recurge din nou la majorări de impozite, la ceea ce a mai rămas neatins: cota unică.
Orice majorare a impozitelor este inficientă… Economia nu va suporta, pur şi simplu o vom sufoca dacă vom merge rapid pe majorări de impozite.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Dacă întrebarea dvs. directă este: anul viitor va mai fi sau nu cotă unică, vă spun că din punctul meu de vedere acest subiect este deschis.
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor
Austeritate în alte ţări
Marea Britanie intenţionează să reducă cheltuielile bugetare cu 7,2 miliarde de euro. Printre măsurile anunţate se află majorarea TVA de la 17,5% la 20% şi îngheţarea angajărilor în sistemul public.
Germania va diminua cheltuielile bugetare cu 80 de miliarde de euro pentru a coborî nivelul deficitului bugetar, care în acest an se situează la 5% din PIB. Printre deciziile de austeritate se numără concedierea a 15 mii de bugetari şi diminuarea ajutorului de şomaj. Guvernul german mai susţine introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare la nivel european, până în 2012.
Ungaria Guvernul a prezentat un program de tăiere a cheltuielilor publice pentru atingerea unui deficit bugetar de cel mult 3,8% din PIB. Salariile în sistemul public vor fi tăiate cu 15%, angajările sunt sistate în următorii doi ani şi s-a majorat TVA. De asemenea, vrea să aplice o taxă asupra profiturilor instituţiilor de credit.
Bulgaria Cheltuielile bugetare sunt micşorate cu 20%. Măsurile de austeritate includ reduceri salariale de 10%, amânarea majorării pensiilor şi taxe pentru locuinţele şi maşinile scumpe. A renunţat la intenţia de a creşte TVA cu 2-3%, aşa cum anunţase în primăvară.
