Controversa unui sondaj politic aduce în prim-plan problema reprezentativității datelor. Dan Andronic, jurnalist și analist politic, a scris pe pagina sa de Facebook despre un sondaj recent realizat de AtlasIntel. Textul său scoate în evidență aspecte problematice legate de reprezentativitatea și interpretarea datelor.
Sondajele de opinie sunt adesea prezentate ca instrumente obiective pentru măsurarea preferințelor electorale, însă, în spatele cifrelor, se pot ascunde practici discutabile. Într-o postare recentă pe Facebook, jurnalistul și analistul politic Dan Andronic atrage atenția asupra unui sondaj realizat de AtlasIntel, care a stârnit controverse prin modul de prezentare a rezultatelor. Andronic pune sub semnul întrebării metodologia utilizată și lipsa reprezentativității naționale, evidențiind riscurile de manipulare a opiniei publice prin astfel de cercetări incomplete sau direcționate.
Dan Andronic ridică întrebări despre metodologia AtlasIntel
Jurnalistul și analistul politic Dan Andronic atrage atenția asupra unui sondaj publicat de institutul AtlasIntel care arată o cursă strânsă între George Simion și Elena Lasconi în preferințele electorale. Potrivit datelor prezentate, sondajul a fost realizat între 15 și 20 noiembrie 2024, pe un eșantion de 2.003 respondenți, utilizând o metodă de recrutare digitală aleatorie. Marja de eroare este de ±2%, cu un nivel de încredere de 95%.
Andronic subliniază o problemă majoră institutul nu specifică dacă sondajul este reprezentativ la nivel național, un standard esențial pentru validitatea rezultatelor. Din informațiile prezentate de jurnalist, datele sondajului provin în proporție de 80% exclusiv din mediul urban, fără a include suficient populația rurală, care reprezintă 46% din totalul populației țării.
„În ultimele zile a apărut un institut extrem de promovat pentru că o promovează pe Elena Lasconi. AtlasIntel se numește. Ultimele rezultate dau o cursă strânsă între Simion și Lasconi.
Numai că dacă citești prezentarea eșantionului: „Sondajul AtlasIntel a fost realizat în perioada 15-20 noiembrie 2024, pe un eșantion de 2.003 de respondenți. Metodologia folosită a fost recrutarea digitală aleatorie, cercetarea având o marjă de eroare de ±2 procente și un nivel de încredere de 95%”, vezi că lipsește ceva!
Lipsește: REPREZENTATIV LA NIVEL NAȚIONAL.
De ce lipsește? Pentru că nu este reprezentativ la nivel național. Are date culese în proporție de 80 la sută DOAR din mediul urban, din câte mi-au spus niște surse mult mai bine informate. Nu au date culese din mediul rural, care reprezintă 46 la sută din populație”, scrie Dan Andronic
Implicațiile lipsei de obiectivitate a presei
Această omisiune este esențială, deoarece rezultatele prezentate nu reflectă imaginea completă a electoratului român.
„Cu alte cuvinte, dacă presa mai era presă, trebuia să titreze: În orașe, Simion și Laconi sunt umăr la umăr! Ciucă crește.
Sau dacă celebrul institut era corect, specifica clar acest lucru.
De ce se întâmplă mizeria asta?
Pentru că banii nu au morală…”, afirmă Andronic.
Acesta adaugă că, în lipsa datelor din mediul rural, concluziile sondajului sunt incomplete și posibil înșelătoare.
Un institut de sondare profesionist ar trebui să specifice clar metodologia utilizată, inclusiv criteriile de reprezentativitate. În absența acestor detalii, rezultatele pot fi folosite pentru manipularea opiniei publice.
Exemplul INSCOP: un model de transparență
Pentru a evidenția contrastul, Dan Andronic oferă exemplul unui sondaj realizat de INSCOP Research, între 7 și 12 noiembrie 2024.
Aceștia au folosit metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe criterii socio-demografice semnificative precum sex, vârstă și ocupație.
Institutul a menționat explicit că rezultatele sunt relevante pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta peste 18 ani, iar marja de eroare este de ±2.95%.
„Ca să vedeți ce înseamnă să prezinți metodologia corect vă dau un exemplu de la INSCOP:
„Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, în perioada 7-12 noiembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane, REPREZENTATIV PE CATEGORIILE SOCIO-DEMOGRAFICE SEMNIFICATIVE (SEX, VÂRSTĂ, OCUPAȚIE) PENTRU POPULAȚIA NEINSTITUȚIONALIZATĂ A ROMÂNIEI, CU VÂRSTA DE 18 ANI ȘI PESTE. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.””, a adăugat jurnalistul.
Manipularea prin sondaje: o practică tot mai frecventă
Dan Andronic subliniază că omisiunile metodologice, datele trunchiate sau interpretările forțate sunt tactici utilizate pentru influențarea percepției publicului.
„Banii nu au morală”, scrie jurnalistul, referindu-se la motivațiile din spatele unor astfel de practici.
Jurnalistul promite să publice un material amplu după alegeri, pentru a dezvălui mecanismele prin care institutele de sondare manipulează opinia publică. Acest demers va ajuta publicul să înțeleagă mai bine cum să interpreteze astfel de date.
„Imediat după alegeri vom face un material amplu despre institutele de sondarea opiniei publice. Ca să vedeți exact cum se manipulează”, concluzionează el.