Cum se negociază accesul românilor la medicamente

Vor mai exista medicamente ieftine pe piață? Depinde de negocierile dintre Guvern și producătorii de medicamente privind taxa clawback, care păreau ajunse într-un punct mort

Guvernul și producătorii de medicamente ar putea face în sfârșit pace pe tema taxei clawback, care amenință să blocheze accesul bolnavilor la peste 1.000 de medicamente și să gonească investitorii de pe piața farmaceutică. Pentru unii producători, plata a 400 de milioane de euro pe an, cât este valoarea taxei, este imposibilă, întrucât reprezintă circa 33,6% din totalul vânzărilor de medicamente compensate.

În urma discuțiilor și a simulărilor de impact, Guvernul a ajuns la concluzia că taxa este nesustenabilă și că trebuie modificată. Din ultimele discuţii, a rezultat că se va păstra ideea de bază, ca producătorii să plătească diferența dintre consumul efectiv de medicamente și bugetul alocat de CNAS în fiecare an pentru compensarea medicamentelor. O previziune pe zece ani arată că, dacă se păstrează modul actual de calcul, producătorii vor ajunge în mai puţin de zece ani să dea statului 97% din ce încasează. Ce le-a scăpat legiuitorilor şi ce măsuri vor lua producătorii pentru a rezista pe piaţă?

Reparaţii istorice

Facturile pentru taxa clawback vor fi tot mai mari din cauza menținerii plafonului de consum din anul 2009 ca referință. Astfel, producătorii tre­buie să plătească toate creşterile raportate la acest an, în care valoarea consumului a fost de 5,7 miliarde lei, adică 1,42 miliarde lei pe trimestru. Tot ceea ce depășește aceasta sumă trimestrială se plătește. Așadar, dacă în 2012, consumul estimat este de 7,2 miliarde, rezultă o plată anuală a taxei de circa 1,5 miliarde lei. Astfel, a doua factură pentru taxa clawback pe care au primit-o producătorii în plic, pentru trimestrul I din 2012, e de aproape 400 mil. de lei. Soluția luată în calcul la negocieri este majorarea plafonului iniţial de consum de la 1,42 la 1,65 miliarde lei pe trimestru, plus TVA. În acest caz, factura pentru clawback ar fi mult mai mică, de circa 250 mil. lei. „În actuala formulă de calcul, ar trebui să acoperim diferenţa între 7,2 miliarde lei şi 5,7 miliarde lei, ceea ce este peste puterile noastre.

Dacă ar fi fost să acoperim diferenţa de la 6,8 miliarde la cele 7,2 miliarde lei, respectiv consumul real de anul trecut, aceasta s-ar fi putut face fără probleme“, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al   Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Deocamdată însă, pro­ducătorii și Guvernul nu s-au înţeles cu privire la cât să plătească din această sumă. „Noi am propus să acoperim 2/3 din deficitul sistemului, în schimb reprezentanţii autorităţilor au propus să plătim 3/4 din acesta, dar industria nu poate plăti cuantumul acestei taxe“, spune Sorin Popescu, director de comunicare al ARPIM.

Pentru că mulți producători nu au achitat încă factura pentru clawback, Guvernul se gândește cum să încaseze sumele restante dintre trimestrul IV din 2009 și trimestrul III din 2011. În curând, se va gândi cum să încaseze şi sumele restante de pe anul acesta, pentru că în primul trimestru s-au colectat doar 30% din sumele scontate. O altă problemă care urmează să fie rezolvată este legată de recunoaşterea de către Guvern a inexistenţei altor datorii provenite din taxa clawback, după ce restul facturilor vor fi achitate.

Urmări grave

În cazul în care nu se va ajunge la un nivel sustenabil al taxei, producătorii vor lua decizii care vor lăsa fără tratament pacienții români. Circa 1.000 de medicamente sunt vulnerabile în fața acestor măsuri de retragere de pe piață a producătorilor sau de limitare a portofoliului, rezultă dintr-o cercetare de piață a Cegedim.

Dacă vor ajunge să taie anumite medicamente din portofoliu, pen­tru a putea re­zista pe piaţă, producătorii vor insista asupra altora. Deja au găsit o nişă care promite: OTC-uri­le, sau produsele asociate sănătăţii eliberate fără reţetă, care formează, în România, o piaţă de 305 milioane euro. De pildă, Sanofi, liderul pieţei de OTC-uri, are vânzări de aproximativ 40 milioane euro, cu o creştere de 10%-25% pe an. Şi în cazul Pfizer, creşterea vânzărilor pe acest segment a fost de două cifre. De suferit de pe urma reconfigurării pieţei vor avea pacienţii români, în condiţiile în care ţara cu cea mai bolnavă populaţie din Europa Centrală şi de Est (potrivit DALY) ar putea rămâne fără medicamente.

1.000 de medicamente ieftine riscă să dispară de pe piaţă dacă producătorii vor plăti taxa clawback, arată datele Cegedim

Avem nevoie de fapte, nu doar de declaraţii de intenţie, pentru că timpul trece în defavoarea companiilor şi a pacienţilor deopotrivă.
Dan Zaharescu, director executiv, ARPIM

STADIUL NEGOCIERILOR
Una dintre soluţiile luate în calcul de Guvern este diminuarea taxei clawback, prin acoperirea unei părţi din deficit din veniturile proprii ale MS.

• se vor găsi mijloacele legale pentru încasarea sumelor restante, dintre trimestrul IV 2009 şi trimestrul III 2011;

• Guvernul va recunoaşte inexistenţa ori­căror altor datorii provenite din taxa clawback în afară de cele de mai sus;

• se va modifica sistemul unic de referinţă, care este consumul din anul 2009, pentru a face sustenabilă taxa clawback.