Colectarea selectivă a deșeurilor a devenit obligatorie în România începând cu 1 iulie 2019. Containerele obișnuite, în care românii aruncau gunoiul de-a valma, au fost înlocuite cu pubele speciale pentru fiecare categorie de deșeu în parte: resturi menajere, hârtie/ cartoane, sticlă și plastic.
De remarcat că firmele de salubritate au obligația să doteze punctele de colectare a deșeurilor cu cele patru tipuri de recipienți corespunzători fiecărui tip de deșeu, amenzile pentru operatorii comerciali care nu respectă aceste reguli fiind cuprinse, potrivit legii, între 20.000 și 40.000 lei.
Sancțiuni financiare se aplică și persoanelor juridice care nu respectă aceste reglementări. Cetățenii care nu se vor conforma regulilor, vor fi amendați cu până la 2.000 de lei. Vor avea de plătit însă şi o taxă de salubritate mai mare cu 25%. Așadar, nu-i de glumit cu colectarea selectivă a deșeurilor!
Sortare la Șfefănești
Care este însă realitatea din teren? Pentru a ne elucida, ne-am deplasat la Ștefănești, la o aruncătură de băț de București, unde Grupul Iridex primește și sortează deșeurile cetățenilor din Capitală și din împrejurimi. Ghid pe parcursul întreprinderii noastre ne-a fost Sorin Matei, director tehnic al firmei amintite anterior.
„Vedeți aici deșeuri brute, așa cum sunt aduse ele la stație de către operatorii de colectare. O să observați că acestea conțin și resturi organice, și nereciclabile, care constituie, de fapt, refuz de sortare. Gunoi de tot soiul! Aceasta este «intrarea»”, și-a început explicațiile Sorin Matei.
Fracții
Insinuându-ne printre coloanele de peturi presate și pregătite pentru transport, am mers mai departe: „Acestea sunt benzile transportoare și utilajele de tratare mecanică a deșeurilor, în sensul separării lor în fracții mai ușor de sortat. Există o categorie care poate fi tratată automat, cum ar fi cea reprezentată de cutiile de conserve, care sunt extrase din flux de un separator magnetic. Mai sunt fracții grele, precum sticla, care sunt sortate prin gravitație”.
Apoi? „Deșeul ajunge în interiorul halei relativ curățat. Este selectat prin benzi despărțitoare, apoi presat, balotat și livrat către diverși procesatori care continuă circuitul economic. Deșeurile reciclabile pot fi introduse și folosite în multe domenii. Din păcate multe se pierd la utilizator. Încercăm să facem treabă, nu putem spune însă că ne iese sută la sută. Și asta din cauza impurității materialelor”.
Schimbare timidă
Concluzia? „Am observat o schimbare timidă în ceea ce privește calitatea deșeurilor primite abia de un an, poate chiar mai puțin. Mai avem până să atingem un nivel considerat normal în țările Uniunii Europene”. Este nevoie, așadar, de educație, informare și asumare a responsabilității. Până atunci, asta-i România! Fie ea văzută prin filtrul neobișnuit al colectării deșeurilor.
Atenție!
În contextul pademiei generate de Covid-19, trebuie să ținem cont de câteva aspecte extrem de importante în legătură cu reciclarea selectivă:
– Măștile pentru față, mănușile și orice alte echipamente individuale de protecție nu sunt reciclabile;
– Măștile și mănușile de unică folosință trebuie aruncate dupa o singură utilizare. Odată scoase din uz, acestea trebuie introduse într-o pungă din plastic care trebuie securizată ulterior printr-o închidere corespunzătoare. Punga securizată astfel poate fi pusă în gunoiul menajer;
– Aruncarea echipamentelor de protecție la întâmplare reprezintă un risc pentru sănătatea echipajelor de colectare și a persoanelor care lucrează în centrele de sortare și procesare a deșeurilor;
– Nu utilizați coșurile stradale pentru a arunca materialele de protecție folosite!
Video: Manu Ionescu