De la inceputul anului si pana in prezent, au fost publicate in Monitorul Oficial 242 de legi. 209 dintre acestea au fost initiate de Guvern (92 pentru aprobarea unor ordonante de urgenta si 45 pentru aprobarea unor ordonante guvernamentale) si doar 33 au pornit din randurile senatorilor sau deputatilor. Care nu se omoara cu munca nici in rest: sesiunea a inceput pe 4 februarie, s-a incheiat saptamana trecuta, urmand ca cea noua sa inceapa in septembrie. Nici in cele cinci luni de activitate nu au avut prea mult spor: saptamana incepea luni, dupa ora 13, si se incheia joi, inainte de pranz, lucrandu-se oficial intre 22 si 28 de ore, dar programul efectiv fiind doar de 15 – 20. Nici in aceste conditii alesii nu si-au dat prea multa silinta: in general, spre sfarsitul sedintei, doar o mica parte din cei declarati prezenti mai erau in sala. Exemple sunt nenumarate: in 15 aprilie, de pilda, din 113 senatori aflati in plen mai ramasesera, dupa doua ore, doar 39.
Exista un capitol unde parlamentarii au dat, totusi, dovada de eficienta: consumarea fondurilor publice. „Toate cheltuielile se fac conform legilor si regulamentelor in vigoare”, spune Victor Apostolache, de la PSD, chestor al Senatului. „Cheltuielile nu sunt transparente si au loc excese. Se fac adevarate excursii luxoase in strainatate, iar in tara se folosesc avioane sau elicoptere pentru deplasari de scurta durata”, replica deputatul PNL Mona Musca.
Aproximativ o treime din bugetul pe acest an a fost alocat salariilor si diurnelor senatorilor, deputatilor si personalului auxiliar, ultima categorie nefiind deloc de neglijat: pe langa cei 344 de deputati, Camera mai are 1.300 de angajati; la Senat, in afara celor 141 de demnitari, exista inca 916 salariati.
Un simplu parlamentar va primi brut 29,5 de milioane de lei lunar, un secretar, chestor, presedinte de comisie sau lider de grup va avea un salariu de 32,3 milioane, un vicepresedinte va avea pe hartie 34,3 milioane, iar presedintii celor doua camere, catre 37,2 milioane. La aceste sume se adauga sporuri de vechime.
Dar asta nu e tot: pentru fiecare zi in plen sau in comisii, alesii neamului primesc si diurne de 2% din indemnizatia bruta, respectiv de circa 600.000 de lei. Daca pleaca in strainatate, iar deputatii, de pilda, au petrecut, in 2001, 1.561 de zile peste hotare, diurna se situeaza intre 25 si 50 de dolari.
Alta sursa de cheltuieli pentru buget, dar, in acelasi timp, de venituri pentru senatori si deputati o reprezinta activitatea pe care acestia ar trebui sa o desfasoare in circumscriptia pe care o reprezinta. Pentru fiecare zi pe care declara ca o petrec in teritoriu, ei primesc o diurna de aproximativ 300.000 de lei.
In plus, fiecare senator are un birou parlamentar teritorial, cu trei angajati, bugetul acoperind intretinerea spatiului si salariile functionarilor. La Camera Deputatilor, totul este mai simplu: demnitarii beneficiaza, pentru munca din judetul unde au fost alesi, de o suma forfetara egala cu indemnizatia bruta. Mai exact, de circa 30 de milioane de lei, din care „pot (si nu „sunt obligati!” – n. red.) sa organizeze birouri teritoriale, separat sau prin asociere” cu alti colegi.
In ultimii ani, mai multe anchete jurnalistice, publicate inclusiv in Capital, au demonstrat ca activitatea acestor birouri este practic inexistenta: multi parlamentari calca doar de cateva ori pe an prin circumscriptia unde au fost alesi si, de obicei, au intrevederi cu autoritatile locale, nu cu cetatenii. Cu toate acestea, deputatii reusesc, in buna parte din cazuri, sa justifice cheltuirea intregii sume alocate, surse din Camera vorbind de infiintarea de birouri fictive, ale caror costuri de functionare (chirii, intretinere, telefon, salarii) sunt mult umflate.
Cat despre senatori, pe care legea ii tine mai din scurt, acestia reusesc macar sa-si angajeze la birouri rude sau cunostinte, carora le ofera un salariu decent si un loc de munca mai mult decat lejer. La care, eventual, pot sa nu se prezinte, mai ales daca locuiesc in Bucu-
resti, cum s-a descoperit in cateva cazuri. Daca nu cumva subinchiriaza sediul unor firme (cum se spune ca s-ar fi intamplat in mai multe judete din Moldova si Ardeal).
Sursele de venituri nu se opresc aici: parlamentarii din provincie care nu doresc sa locuiasca la Hotelul Bucuresti au posibilitatea sa-si inchirieze o locuinta, fiindu-le decontate cheltuieli de pana la 15 milioane de lei. Evident ca daca vrei sa stai in buricul targului suma nu este prea mare, dar o garsoniera intr-o zona civilizata poate costa, cu tot cu intretinere, 200 de dolari pe luna. Daca proprietarul este de acord sa treaca in acte o suma mai mare, diferenta poate ramane in buzunarul alesului. Un parlamentar ne-a marturisit, sub protectia anonimatului, ca stie mai multi colegi care au procedat astfel.

Cat ne costa deputatii

· 1.345 mld. lei vor fi alocate, in 2003, Camerei Deputatilor;
· suma echivaleaza cu 3,9 mld. pe cap de deputat;
· 124 mld. lei vor fi salariile demnitarilor, iar 226 mld. lei cele ale personalului auxiliar;
· 132 mld. va costa cazarea deputatilor;
· 43 mld. vor fi alocate diurnelor interne, 5 mld. fiind destinate diurnelor externe;
· 132 mld. va costa intretinerea Palatului Parlamentului, iar 154 mld. vor fi investite in cladire;
· 30 mld. vor costa telefoanele, iar 14,4 mld. combustibilul pentru masini;
· 29 mld. lei inseamna deplasarile in strainatate.

Cat ne costa senatorii

· 600 mld. lei vor fi alocate in acest an Senatului;
· inseamna 4,25 mld. pe cap de senator;
· 53 mld. vor fi alocate salariilor parlamentarilor,
80 mld. celor ale personalului auxiliar si 39 mld. pentru angajatii birourilor teritoriale;
· 11,5 mld. sunt destinate diurnelor interne, iar deplasarile in strainatate inseamna 20 mld.;
· 50 mld. lei costa cazarea, iar 7 mld. sunt cheltuieli de protocol;
· 16 mld. costa convorbirile telefonice, iar 42 mld. investitiile in masini si calculatoare;
· 20 mld. lei costa combustibilul.