Propunerile fac parte dintr-un document de lucru intitulat „A Vision for the Future Internet”, lansat recent la NGI Policy Summit, un eveniment desfășurat la finalul lunii septembrie, în cadrul programului european Next Generation Internet (NGI), care a reunit peste 650 de lideri ai societății civile și factori de decizie politică. Noua viziune vine într-un moment important, în contextul în care Comisia Europeană a anunțat planuri îndrăznețe de recuperare post-COVID-19 prin transformare digitală.
Next Generation Internet (NGI) este o inițiativă a Comisiei Europene, care își propune să modeleze Internetul pentru viitor ca un ecosistem puternic, bazat pe date centrate pe utilizator (Internet of Humans), care răspunde nevoilor fundamentale ale populației, inclusiv acelora de încredere, securitate și incluziune socială. NGI cuprinde un program ambițios de cercetare și inovare care are la bază o investiție inițială a Comisiei Europene de peste 250 de milioane de euro între 2018-2020 și face parte din programul viitor Orizont Europa (2021-2027).
Programul european NGI finanțează cele mai bune proiecte de cercetare și inovare în domeniul Internetului, cu accent pe tehnologii avansate, inclusiv confidențialitate, căutare și descoperire, arhitecturi descentralizate, blockchain, Internet of Things, social media, tehnologii interactive, precum și tehnologii care susțin multilingvismul și accesibilitatea. Aplicațiile în cadrul programului se pot face aici.
5 direcții propuse pentru transformarea Internetului în următorii 10 ani
„Internetul s-a schimbat. În timp ce primii pionieri ai Internetului visau la un Internet deschis, gratuit și descentralizat, povestea Internetului de astăzi este, în cea mai mare parte, despre pierderea controlului. Doar o mână de companii determină ceea ce citim, vedem și cumpărăm, unde lucrăm, unde trăim și cine suntem. Mulți dintre noi ne simțim din ce în ce mai neliniștiți de această evoluție. Trăim într-o lume în care noile tehnologii ni se întâmplă, mai degrabă decât se întâmplă pentru noi. O lume în care cetățenii au foarte puține pârghii pentru a schimba regulile. Europa are o responsabilitate urgentă de a prelua aceste eforturi prin planul de redresare post-pandemică Next Generation EU, care are ca principal obiectiv tranziția digitală și verde”, scriu în introducere autorii „A Vision for the Future Internet”.
Europa a fost adesea prezentată ca una dintre vocile solitare puternice care încă promovează drepturile digitale și internetul deschis într-o sferă digitală din ce în ce mai fragmentată, o cale de mijloc între Silicon Valley și Beijing. Deși această poziție s-a dovedit utilă pentru a obține un echilibru corect între inovația întreprinsă de sectorul privat și supravegherea guvernului, realitatea este mult mai complexă, în contextul în care Internetul devine din ce în ce mai haotic și multipolar, cu o multitudine de actori, privați și publici, care încearcă să-și transpună propriile viziuni pentru viitor, argumentează autorii cercetării. Aceștia susțin că Uniunea Europeană trebuie să își traseze mai proactiv propriul drum.
- Democratizarea Internetului și crearea unei piețe unice pentru date și tehnologie în valoare de 1 trilion de euro până în 2030
Un Internet mai democratic înseamnă un control mai mare al cetățenilor asupra datelor proprii și identității lor online, o voce reală în dezvoltarea de inovații, dar și condiții egale de joc în economia digitală și inițiative care ajută populația să prospere. Prin emiterea unei identități online și unui portofel de date pentru fiecare cetățean european, populația poate înțelege și controla mai bine modul în care datele lor sunt utilizate și partajate.
Acest model impulsionează, de asemenea, accesul întreprinderilor mici și mijlocii la date, fără discriminare. „Dacă acum doar cele mai mari companii de tehnologie au acces la cantități mari de date despre utilizatori, prin adoptarea unui astfel de model, orice soluție poate intra în acest bazin vast de date descentralizat, în condiții egale”, susțin autorii propunerii.
Valorificarea inteligenței colective și implicarea publicului în modelarea tehnologiei ar putea determina adoptarea mai rapidă a noilor tehnologii de către populație.
„Ritmul rapid al dezvoltării tehnologice a dus la creșterea temerilor cu privire la potențialele sale efecte negative, de la șomajul de masă indus de automatizare, până la sistemele distopice de recunoaștere facială. Prin urmare, nu este o surpriză faptul că vedem o opoziție crescândă față de unele dintre aceste tehnologii emergente. În viziunea noastră, implicarea cetățenilor în luarea acestor decizii este cheia nu doar spre acceptarea publică a tehnologiilor emergente, ci și pentru a ne asigura că soluțiile pe care le dezvoltăm servesc în mod eficient binele public și satisfac nevoile utilizatorilor”, se mai arată în documentul de lucru.
Comisia Europeană va juca un rol activ pe scena mondială, prin Open Internet și libertatea de exprimare. Una din modalitățile prin care poate face acest lucru este să sprijine dezvoltarea unor instrumente criptate sigure, care permit conversații politice sănătoase, finanțate printr-un nou fond de încredere, inspirat de American Open Technology Fund.
- Internet rezistent la „șocuri”
O altă provocare este reprezentată de construcția de infrastructuri care pot rezista șocurilor de mediu, economice și cibernetice. „În timp ce sistemele de bază ale Internetului s-au menținut până acum remarcabil de bine în timpul crizei COVID-19 pe fondul unei cereri crescute, s-ar putea să nu fim atât de norocoși data viitoare”, susțin autorii.
Evenimentele meteorologice extreme și șocurile provocate de schimbările climatice vor deveni mai frecvente și, de asemenea, conflictele geopolitice vor fi probabil o sursă tot mai mare de perturbări. „Vom face investiții strategice substanțiale pentru a îmbunătăți infrastructurile fizice ale internetului prin actualizarea sistemelor învechite și proiectarea și implementarea sistemelor care pot rezista acestor noi tipuri de presiune și risc. Pentru a ne asigura că sistemele pot rezista cererii rapide de Internet în creștere, sprijinim întreținerea mai proactivă a sistemelor și actualizarea protocoalelor și a infrastructurilor existente. Lansarea unui organism independent de audit tehnologic poate face acest lucru concret”, se mai arată în recomandări.
Creșterea capacitatății europene de securitate cibernetică se poate realiza printr-un program ambițios de recalificare, care să construiască abilități în cadrul organizațiilor și în rândul publicului larg, precum și să recruteze mai multe talente tehnologice multidisciplinare.
- Un Internet mai verde
Digitalizarea a jucat un rol important în abordarea urgențelor de natură climatică, dar nu trebuie să uităm nici de amprenta de mediu substanțială a Internetului. Populația la nivel global folosește Internetul mai mult ca oricând și în moduri din ce în ce mai consumatoare de energie. Conectivitatea suplimentară are un cost.
Europa își propune să devină un lider mondial în dezvoltarea de dispozitive și procese de fabricație mai ecologice, optimizând atât durata de viață, cât și sustenabilitatea dispozitivelor.
Hardware-ul este cel mai mare contribuitor la amprenta de carbon a Internetului pe întregul lanț valoric. Deșeurile electronice reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din Europa. Astfel, prin investiții în reciclare, se poate reduce substanțial impactul Internetului asupra mediului.
Pe măsură ce utilizarea internetului continuă să crească rapid, stocarea și transportul datelor reprezintă o pondere din ce în ce mai mare în aprovizionarea cu energie la nivel mondial. Comisia Europeană și-a stabilit deja obiectivul ca toate centrele de date din Europa să fie neutre din punct de vedere climatic până în 2030.
Cercetătorii cer atenție și în ceea ce privește tipurile și cantitățile de date pe care le colectăm. „Este nevoie să reducem în mod deliberat cantitatea de date pe care o stocăm, nu doar din motive de privacy, dar și pentru a reduce presiunea asupra mediului. O oră suplimentară de streaming video sau stocarea altor douăzeci de fotografii înseamnă emisiile tangibile de CO2”, se mai arată în document.
- Internet de încredere
Europa își propune să devină un brand cunoscut la nivel mondial pentru tehnologii de încredere și un lider în producția de tehnologii, fluxuri de date și informații de încredere: „În viziunea noastră, „Made in Europe” devine o ștampilă de calitate, simbol al unei tehnologii sigure, produse într-un mod etic”.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv de Internet sigur, ar putea fi nevoie și de noi modalități de finanțare a jurnalismului online. „Nu putem avea democrații sănătoase fără un ecosistem robust de informații și știri, care să ne ajute să ne responsabilizăm oficialii. Din păcate, a devenit din ce în ce mai clar că majoritatea instituțiilor de presă nu pot supraviețui folosind doar modelele de afaceri actuale disponibile în economia digitală. Astfel, ar trebui să găsim noi modalități noi de finanțare a jurnalismului online, asigurându-ne în același timp neutralitatea. Facem acest lucru percepând o taxă digitală dedicată pe platformele mari, care beneficiază în prezent în mod disproporționat de conținutul produs de ecosistemul media aflat în dificultate.
Veniturile acestei taxe vor fi utilizate în mare parte pentru finanțarea unui centru dedicat inovației în jurnalism. Acest centru va oferi finanțare presei online și tipărite de încredere, în special celor care acoperă piețele mai mici, pentru a le ajuta să se adapteze la presiunile economiei digitale, și va conduce la colaborări jurnalistice internaționale”.
- Acces egal la Internet de mare viteză
Accesul egal la Internet până în 2030 reprezintă una din prioritățile importante în transformarea Internetului pentru Europa, pentru reducerea decalajului digital.
„Internetul trebuie tratat ca fiind o infrastructură publică importantă, oferind tuturor europenilor posibilitatea de a se conecta la internet de mare viteză, pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv în zonele izolate și mai puțin dezvoltate economic”.
O altă recomandare este valorificarea bogăției lingvistice a Europei și construcția unui internet multilingv, la care să aibă acces și cei care vorbesc limbi minoritare, dar și extinderea accesului la Internet pentru cei care nu își pot permite, mai ales având în vedere rolul vital pe care aceștia au început să-l joace în lumea post-pandemică.
Internetul trebuie să devină un loc mai sigur și pentru grupurile marginalizate și vulnerabile, care sunt adesea victime ale hărțuirii online, printr-o aplicare mai strictă a legilor, dar și prin moderarea comunităților.
