Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aduce schimbări majore în sistemul de pensii. Reformele structurale anunțate de Guvern prevăd inclusiv retragerea legii pensiilor iniţiată de PSD. Există de asemenea și o serie de prevederi legate de pensiile speciale.
Deși în primă fază Guvernul a anunțat doar investiții prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se pare că acesta mai prevede şi o serie de reforme structurale, printre care şi cea a întregului sistem de pensii.
Amintim faptul că PNRR urmează să fie dezbătut de Comisia Europeană, urmând să fie aprobat. Claudiu Vuță, analist economic şi membru al Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari (AAFBR) a vorbit despre principalele aspecte ale acestei reforme, pentru project-e.ro.
Potrivit acestuia, reforma pensiilor prevăzută în PNRR, elimină în totalitate prevederile Legii nr. 127/2019, adică legea realizată de ministrul Muncii Olguţa Vasilescu din acea perioadă, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.
În același timp, un alt punct important îl reprezintă menţinerea cheltuielilor cu pensiile la un nivel similar celui din prezent. Mai exact, este vorba despre o îngheţare a pensiilor, având în vedere că nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.
Acelaşi draft prevede creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime, pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei, dar şi „introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare”.
Pensionarea anticipată va fi eliminată
Amintim faptul că, legea pensiilor care a fost inițiată de PSD în 2019 și care ar urma să intre în vigoare în această toamnă, prevedea eliminarea pensiei anticipate parţiale şi păstrarea penalităţii de până la 30% care se aplica acesteia pentru pensionarea anticipată, care putea fi cerută cu 5 ani înaintea împlinirii vârstei de pensionare.
Astfel, prin reforma pensiilor asumată prin PNRR, guvernul actual propune „eliminarea pensiei anticipate”, ceea ce înseamnă că majoritatea angajaţilor vor rămâne în câmpul muncii până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
Legat de vârsta de pensionare, reforma propusă prin PNR mai prevede și „corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035”.
În acest context, analistul Claudiu Vuță este de părere că această majorare a vârstei de pensionare este un ”furt legalizat”, în condițiile în care vor fi oameni care au muncit o viață întreagă, plătind sute de mii de lei la buget, și benefiicind în final de o pensie mică, prin care nu se poate asigura un trai decent.
„Majorarea vârstei de pensionare, asumată prin PNRR este o palmă dată oamenilor care au muncit o viaţă, au plătit CAS şi nu au beneficiat de legi speciale.
În cazul în care majorarea vârstei de pensionare va deveni realitate vom asista la un furt legalizat (…) pentru că în 35 de ani plătim sute de mii de lei la buget şi apoi beneficiem de nişte pensii mici, care nu pot asigura un trai decent.
Şi din neant a apărut „soluţia”, majorarea vârstei de pensionare. Printre câştigătorii acestei decizii sunt: bugetul de stat, care va încasa bani de la angajaţi pentru o perioadă mai lungă de timp, fondurile de pensii Pilon 2, din acelaşi motiv şi piaţa de capital. Pierzătorii sunt angajaţii”, consideră analistul financiar-bancar.
Ce spune premierul Florin Cîțu
Amintim faptul că în urmă cu aproape două săptămâni, premierul Florin Cîțu susținea că miniştrii vor lucra 24 de ore din 24 la reformele cuprinse în PNRR. Printre acestea se numără reforma fiscală, a pensiilor, dar și reforma salarizării.
„Printre reformele la care ne-am angajat se numără reforma pensiilor, dar şi reforma fiscală. Am vorbit de asemenea şi despre reforma salarizării, care va ţine cont de criteriile de performanţă, dar şi reforma administraţiei publice, implementarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Reforma pensiilor va fi făcută în perioada următoare şi are rolul de a asigura sustenabilitatea pensiilor din România”, spunea atunci premierul.
O reacție în acest ssens a venit și din partea Ministerul Muncii. Sursa citată precizează că potrivit Legii nr. 263/2010, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, nu 25 de ani, şi nu există nicio discuţie care să vizeze majorarea acestuia.
„Reamintim că stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare. Stagiul complet de cotizare este perioada de timp prevăzută de lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.”, transmit reprezentanţii MMPS.
„Pentru corecta informare a publicului, 35 de ani este stagiul complet de cotizare, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, deci afirmaţia referitoare la intenţia Guvernului de a majora stagiul minim la 35 de ani este absurdă.”, informează sursa citată.
Care va fi noul sistem de calcul
Reprezentanții Ministerului Muncii au vorbit și despre noul sistem de calcul, care ar urma să elimine indicele de corecție. Potrivit acestora, se analizează posibilitatea includerii acestui indice sub o anumită formă în viitoare formulă de calcul a pensiilor.
În același timp, reprezentanții MMPS au mai adăugat că nu a iniţiat nicio discuţie şi nu există nicio intenţie de a elimina pensionarea anticipată.
„Îmbunătăţirea legislaţiei şi finalizarea procesului de evaluare a tuturor dosarelor au ca scop recalcularea celor aproape 5 milioane de pensii ţinând cont de elemente suplimentare de contributivitate, astfel încât pensionarii cu aceeaşi pregătire şi cu aceeaşi vechime să aibă pensii egale.”, menţionează Ministerul Muncii.
Înainte de prezentarea PNRR însă, Ministerul a demarat o reformă amplă a sistemului de pensii. Anunțul a fost făcut la acel moment de ministrul Raluca Turcan, iar potrivit acestuia, primul pas în reprezintă evaluarea tuturor dosarelor de pensii, urmând ca acestea să fie recalculate.
„Recalcularea pensiilor se va face în urma unei modificări legislative, astfel încât pensiile mai mici, în baza unei formule care aduce mai mulţi factori de contributivitate, să crească mai repede decât pensiile mai mari. În acest moment, există un grup de lucru care analizează datele pe care le avem disponibile, precum şi diferite variante de lucru.”, anunţă sursa citată.
Ce diferențe aduce reforma pensiilor
Există diferențe majore între prevederile pe care le are actuala lege a pensiilor și reforma anunțată prin PNRR. Una dintre cele mai importante o reprezintă simplificarea pensiilor speciale, în măsura în care Constituția va permite acest lucru.
Totodată, pensionarea anticipată va fi eliminată, iar pentru prelungirea vieții profesionale peste vârsta de pensionare, vor fi introduse noi stimulente.
Ce prevede actuala lege a pensiilor
- Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani şi va creşte treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.
- Pentru bărbaţi, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
- Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani şi va creşte treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.
- Stagiul complet de cotizare pentru bărbaţi este de 35 de ani.
- Atât femeile, cât şi bărbaţii pot ieşi la pensie anticipat, cu 5 ani îanintea împlinirii vârstei de pensionare
- Pensia este indexată anual cu rata anuală a inflaţiei, plus un indice de corecţie.
Prevederile reformei pensiilor asumată prin PNRR
- Prevederile Legii nr. 127/2019 (noua lege a pensiilor, iniţiată de PSD) sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.
- Cheltuielile cu pensiile menţinute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.
- Creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.
- Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.
- Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituţia.
- Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă şi o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecţie este eliminat.
- Se elimină pensionarea anticipată.
- Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).
- Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035.
- Sustenabilitate îmbunătăţită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul şi permiţând o alocare mai diversificată a activelor pentru a creşte investiţiile pe piaţa locală