Preşedintele Comisiei speciale pentru criză financiară, economică şi socială din cadrul Parlamentului European, Wolf Klinz, a explicat pentru Capital care sunt măsurile pe care România ar trebui să le ia pentru a ieşi din criză. Lista lui Klinz exclude tăierea indemnizaţiilor pentru copii şi şomeri.

Capital: Măsurile anunţate recent de guvernul de la Bucureşti privind reducerea salariilor bugetarilor, a pensiilor, a indemnizaţiilor de şomaj şi a celor pentru creşterea copiilor vor scoate România din criză?
Wolf Klinz: Cred că o ţară precum România, care se află într-o situaţie asemănătoare Greciei, trebuie să ia alte măsuri pentru a ieşi din recesiune. Personal, nu cred că tăind indemnizaţiile pentru copii şi şomeri o ţară poate atinge anumite obiective şi poate depăşi criza.

Capital: Concret, ce măsuri ar trebui să ia România în această situaţie?
Wolf Klinz: Cred că trebuie atacate trei probleme cu care se confruntă toate celelalte state membre, dar mai ales cele din această parte a continentului: evaziunea fiscală, corupţia şi economia subterană. Trebuie gândit un sistem de taxe solid, care să elimine pe cât posibil evaziunea fiscală. Aceasta, alături de actele de corupţie, trebuie sancţionată sever, astfel încât pedepsele să fie descurajante. Trebuie să vă asiguraţi că cei ce se fac astfel vinovaţi sunt deferiţi justiţiei. Sigur, aceste probleme nu există doar în România, ci în întreaga UE, dar pe o scală diferită. De exemplu, în Germania, pedepsele sunt atât de severe încât nu mai avem probleme foarte mari în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi fenomenele de corupţie. Nu acelaşi lucru pot spune şi despre economia subterană, care, în Germania, atinge aproape 15% din PIB.

Capital: Ce alte măsuri anticriză se vor lua la nivel european?
Wolf Klinz: Recent a fost luată decizia constituirii pachetului de intervenţie de urgenţă, în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să stabilizeze pieţele financiare după furtuna iscată de Grecia în zona euro. Dacă m-aţi fi întrebat în urmă cu un an dacă este nevoie de un asemenea  pachet, v-aş fi răspuns că  nici nu poate fi vorba. Iată însă că lucrurile s-au precipitat. Iar situaţia este într-o continuă schimbare. De exemplu, cetăţenii germani se simt trădaţi. Atunci când a fost adoptată moneda euro, guvernul le-a spus că nu vor mai exista alte costuri pe care vor trebui să le suporte. Acum, vine factura Greciei şi nemţii se întreabă de ce trebuie ei să taie din bugetele pentru sănătate, învăţământ sau cercetare şi să achite această notă de plată. De aceea, credem că sunt necesare anumite măsuri astfel încât să nu mai apară situaţii similare. În acest sens, Eurostat va fi împuternicit să verifice datele statistice  pe teren, în fiecare stat membru. De asemenea, Comisia Europeană va trebui ca, împreună cu ţările UE, să verifice atent bugetele naţionale, înainte ca acestea să fie aprobate. Trebuie analizat dacă acestea se bazează pe date reale, sustenabile. Sigur, decizia va fi luată de parlamentul naţional, dar Comisia va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte adoptarea bugetului. O altă măsură este ca toate statele UE să îşi proiecteze bugetele având acelaşi raport euro-dolar, ceea ce nu se întâmplă în prezent. De asemenea, Comisia Europeană tre­buie să evalueze competitivitatea fiecărui stat membru. De exemplu, înainte de criză, Spania nu avea probleme cu bugetul. Dimpotrivă, exista un excedent. Dar, fiindcă s-a focalizat pe sectorul imobiliar, fiind total necompetitivă în alte domenii, a intrat în criză. Acum, în Spania sunt peste un milion de locuinţe nevândute. Au acceptat creşteri salariale care nu au avut legătură cu productivitatea, iar acest lucru a generat problemele actuale.

Capital: Cât de departe se află România, în acest moment, de trecerea la moneda euro, trecere care era prevăzută să se facă în 2015?
Wolf Klinz: Nu cunosc foarte bine situaţia din ţara dvs. Pot însă să fac o recomandare: România nu trebuie să se grăbească să intre în zona euro. Trebuie să fie pregătită. Este în interesul ţării dvs. să aleagă momentul potrivit. Iar drumul începe cu măsurile care vizează combaterea evaziunii fiscale, a corupţiei şi a economiei subterane.

Capital: În prezent, pe fondul crizei, băncile din România refuză să acorde credite necesare cofinanţării proiectelor aprobate pentru a fi finanţate cu fonduri UE. Cele mai afectate sunt microîntrerpinderile şi IMM-urile.
Wolf Klinz: Aşa ceva este inacceptabil. Dacă acele proiecte au fost bine construite şi au fost aprobate, iar criteriile europene sunt foarte riguroase, nu înţeleg de ce băncile refuză să se implice. Sigur, există o anumită reticenţă în acordarea creditelor şi verificările trebuie făcute cu seriozitate, dar nu pot crede că regulile europene sunt mai puţin riguroase decât cele ale băncilor. Dacă UE este de acord să finanţeze acele proiecte, băncile ce au împotrivă? Peste tot IMM-urile sunt motorul economiei. Cred că Guvernul ar trebui să intervină şi să deblocheze situaţia.

Dacă UE este de acord să finanţeze acele proiecte, băncile ce au împotrivă? Peste tot IMM-urile sunt motorul economiei. Cred că Guvernul ar trebui să intervină şi să deblocheze situaţia.

Personal, nu cred că tăind indemnizaţiile pentru copii şi şomeri o ţară poate atinge anumite obiective şi poate depăşi criza.

Carte de vizită:
 
Doctor în economiei al Universităţii Economice din Viena
Membru în conducerea grupului Lurgi AG, Frankfurt/Main (1994-1986)
Preşedinte al CA al Hartmann and Braun, Frankfurt/Main (1996-1999)
Preşedinte al CA al AGIV AG, Frankfurt/Main (2000-2003)
Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Frankfurt/Main (2000-2004)
În prezent – preşedinte al Comisiei speciale pentru criză financiară, economică şi socială din cadrul Parlamentului European, europarlamentar german din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa