Scurtarea timpilor în care se iau decizii administrative şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene sunt două efecte vizate prin descentralizarea spitalelor. Va creşte şi calitatea actului medical?
De la 1 iulie, 373 de spitale vor trece din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a consiliilor locale şi judeţene. Asta, după ce un program-pilot desfăşurat în Bucureşti şi Oradea a avut rezultate pozitive, printre care scăderea duratei medii de spitalizare şi a mortalităţii intraspitaliceşti.
Conform Ministerului Sănătăţii, măsura ar urma să îmbunătăţească serviciile medicale furnizate pacienţilor, prin scurtarea timpilor de adoptare a unor decizii administrative. Teoretic, ideea este bună, dar ce se va întâmpla în practică? „Primăriile şi consiliile locale, cu câteva excepţii, nu au arătat că înţeleg uriaşa responsabilitate care va apăsa pe umerii lor“, spune, cu scepticism, Alexandru Popescu, director comercial la Centrul Medical Unirea.
Dar managerii şi autorităţile direct implicate în acest proces preferă să privească jumătatea plină a paharului. „Este un pas înainte“, crede Sanda Patrichi, manager la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, unitate care va trece în subordinea Consiliului Judeţean. „Însă este important ca şi finanţarea să fie asigurată, pentru că 70%-75% din bugetul unui spital provine din decontările caselor judeţene de asigurări de sănătate, iar restul, de la buget sau din accize, prin Ministerul Sănătăţii, bani folosiţi de unităţi pentru reparaţii capitale şi achiziţii publice.”
Importanţa luării deciziilor administrative cât mai aproape de instituţii este principalul avantaj subliniat şi de Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea: „Descentralizarea va avea efecte pozitive pentru că un primar ştie mult mai bine specificul locuitorilor, inclusiv la nivel de patologie şi asistenţă socială, decât orice ministru, oricine ar fi el“. Prin urmare, primii care vor resimţi beneficiile descentralizării ar trebui să fie managerii spitalelor, care vor ajunge mai uşor la partenerii de dialog.
„Dacă lucrurile vor fi făcute aşa cum trebuie, viaţa pacienţilor se va îmbunătăţi“, crede şi Florian Petrescu, managerul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, unitate ce va rămâne în subordinea Ministerului Sănătăţii. „Odată transferul efectuat, ar trebui să vedem o mai bună organizare a activităţii, dar şi o implicare financiară suplimentară“, completează el. Foarte important este ca beneficiile acestei decizii de descentralizare să se propage până la pacienţi prin îmbunătăţirea actului medical. Marian Ghinescu, directorul diviziei Healthcare a Siemens, se aşteaptă ca piaţa echipamentelor medicale să crească după descentralizare, prin atragerea de fonduri europene pentru investiţii. Deşi pe hârtie sună bine, punerea în practică a proiectului prezintă încă o serie de semne de întrebare. Managerii iau încă din presă mare parte din informaţii, planul concret fiind în curs de finalizare. Iar mediul privat priveşte cu reţinere tot procesul. „Personal, sunt sceptic şi nu pot decât să aştept“, spune Alexandru Popescu. Procesul a început însă cu reducerea unui număr de 9.300 de paturi şi cu achitarea datoriilor către furnizori, ceea ce înseamnă că se doreşte ca autorităţile locale să nu primească şi povara achitării unor datorii istorice. Conform scrisorii de intenţie convenită de Guvern cu FMI, până la finele anului, autorităţile nu vor reînnoi autorizaţiile pentru cel puţin 150 dintre cele mai ineficiente spitale.
