s-a retinut la sursa pe castigul din fiecare tranzactie, societatile de servicii de investitii financiare (SSIF) fiind obligate sa il retina clientului si sa il vireze mai departe statului. In modificarile ce vor fi aduse Codului fiscal, ministrul Finantelor, Ionut Popescu, intentioneaza sa mentina aceeasi modalitate de aplicare si dupa majorarea cotei la 10%. Mai simpla pentru stat, deoarece retinerea si virarea banilor o fac SSIF-urile, ea are, insa, un neajuns care se va accentua dupa crester
s-a retinut la sursa pe castigul din fiecare tranzactie, societatile de servicii de investitii financiare (SSIF) fiind obligate sa il retina clientului si sa il vireze mai departe statului. In modificarile ce vor fi aduse Codului fiscal, ministrul Finantelor, Ionut Popescu, intentioneaza sa mentina aceeasi modalitate de aplicare si dupa majorarea cotei la 10%. Mai simpla pentru stat, deoarece retinerea si virarea banilor o fac SSIF-urile, ea are, insa, un neajuns care se va accentua dupa cresterea impozitului: investitorii pot ajunge sa dea bani statului chiar daca pe ansamblul tranzactiilor dintr-un an inregistreaza pierdere. Pe de alta parte, varianta agreata de piata de capital impozitarea castigului obtinut pe intregul portofoliu este mai greu de administrat la Ministerul Finantelor.
Finantele vor sa impoziteze fiecare tranzactie
Avantajul mentinerii vechiului mod de impozitare a castigului din tranzactiile cu actiuni este simplitatea. Cum banii sunt retinuti si virati statului de catre SSIF-uri, investitorii nu au bataie de cap cu declararea castigurilor si nu trebuie sa se deplaseze in fiecare an la Administratiile Financiare. Pe de alta parte insa, un investitor poate avea un numar redus de tranzactii profitabile si mai multe cu pierdere si sa dea totusi bani statului. Cat timp impozitul a fost doar 1%, nimeni nu a protestat. La 10%, insa, perspectiva pierderilor devine mai ingrijoratoare pentru cei care vand actiuni la mai putin de un an de la cumparare. Emil Ogica, presedintele KTD Invest, spune ca o data cu necesitatea de a monitoriza perioada pe care au fost detinute actiunile nici sistemul nu mai este atat de simplu. In opinia sa, „primii dezavantajati vor fi investitorii pe termen scurt, adica exact cei care asigura lichiditatea tranzactiilor”.Tarile care aplica impozitul in acest mod nu sunt foarte multe, iar sistemul are diferente fata de cel utilizat la noi. In Grecia, la fiecare transfer de actiuni listate, vanzatorul plateste 3 din valoarea actiunilor. Pentru actiuni nelistate, impozitul este de 5% (cinci la suta) din pretul de vanzare. Impozitul poate fi platit in trei transe egale si se acorda o deducere de 2,5% daca toata suma se achita inaintea termenului de plata a primei transe. O alta deducere de 2,5%, dar nu mai mult de 118 euro, se acorda la platile prin Internet. Tot 3 este impozitul pe tranzactie si in Franta, dar se plateste atat la vanzare, cat si la cumparare. Un impozit redus de 1,5 se aplica doar tranzactiilor de peste 152.000 de euro.Cu sistem apropiat de cel romanesc, Rusia foloseste cota unica de 13% si pentru castigurile din tranzactiile cu actiuni, dar numai pentru actiuni detinute sub trei ani si la castiguri peste 3.400 de euro.
Impozit pe tranzactie la un pachet virtual de actiuni
· 1.000 actiuni x cumparate la 7.500 lei/actiune si vandute la 9.000 lei
· 1.500 actiuni y cumparate la 6.000 lei/actiune si vandute la 6.670 lei
· 700 actiuni z cumparate la 10.000 lei/actiune si vandute la 6.500 lei
In cursul unui an, investitorul vinde cele 1.000 actiuni x la un pret de 9.000 lei/actiune, de unde rezulta un profit de 1,5 milioane lei, pentru care se va plati 150.000 lei impozit. Pentru actiunile y are un profit de un milion de lei, pentru care plateste un impozit de 100.000 lei. Pe actiunile z a inregistrat o pierdere de 2.450.000 lei. Profitul net obtinut de investitor prin vanzarea actiunilor x si y nu acopera insa pierderea din vanzarea actiunilor z, astfel ca, per total, acesta inregistreaza o pierdere de 200.000 lei, dar ajunge sa plateasca 250.000 de lei impozit.
IMPOZITARE PE TRANZACTIE
Avantaje
· Se poate face retinere la sursa, investitorul nu depune declaratie de venit global
· Organele fiscale au mai putine date de administrat
Dezavantaje
· Un investitor poate ajunge sa plateasca impozit chiar daca pe intreg portofoliul are pierdere.
Majoritatea statelor vecine taxeaza castigul portofoliului
Posibilitatea de a da bani statului chiar daca pe totalul tranzactiilor cu actiuni dintru-un an s-au inregistrat pierderi nu poate fi eliminata decat schimband modul de aplicare a impozitului. Piata de capital doreste ca acesta sa se calculeze pentru castigul inregistrat la nivelul tuturor tranzactiilor dintr-un an, dupa scaderea pierderilor. Daca intregul portofoliu de actiuni ar fi tranzactionat de un investitor printr-un singur SSIF, acesta din urma ar putea calcula, retine si vira la stat foarte usor impozitul. Cum insa investitorii pot lucra cu mai multe SSIF-uri, calcularea impozitului pentru castigul total dintr-un an nu poate fi facuta decat dupa depunerea unei declaratii de venit global care sa includa si aceste tipuri de venituri. Gestionarea noilor date este, insa, tot ce isi pot dori mai putin angajatii Administratiilor Financiare, si asa depasiti de problemele sistemului IVG. In plus, Finantele ar trebui sa tipareasca noi formulare pentru declaratiile IVG si sa verifice daca sumele declarate de contribuabili sunt corecte. Sistemul este totusi folosit in majoritatea statelor din regiune, unde castigurile de ca-pital sunt asimilate celorlalte venituri, trebuind sa fie declarate si taxate ca atare. tarile central si est-europene aplica impozitul numai in cazul actiunilor detinute un timp scurt (de regula sase luni). In statele mai dezvoltate din vestul Europei sunt scutite de impozit si castigurile sub o anumita valoare. In Portugalia, spre exemplu, limita este de 2.500 de euro, iar in Marea Britanie putin peste 8.000 de lire. In ambele tari, investitorilor le este oferita posibilitatea de a folosi pierderea inregistrata intr-un anumit an pentru a fi dedusa, la cerere, in oricare dintre anii anteriori. Lista deducerilor este de altfel mult mai lunga decat in Romania, unde nu pot fi folosite decat comisioanele platite brokerului.
IMPOZITARE PE PORTOFOLIU
Avantaje
· Nu se plateste impozit decat daca intreg portofoliul de actiuni inregistreaza castig
· Este necesara depunerea de declaratii de venit pentru globalizarea veniturilor
Dezavantaje
· Sistem mai greu de administrat de Finante.
Impozit pe portofoliu la un pachet virtual de actiuni
· 1.000 actiuni x cumparate la 7.500 lei/actiune si vandute la 9.000 lei
· 1.500 actiuni y cumparate la 6.000 lei/actiune si vandute la 6.670 lei
· 700 actiuni z cumparate la 10.000 lei/actiune si vandute la 6.500 lei
In cursul unui an, investitorul vinde cele 1.000 actiuni x la un pret de 9.000 lei/actiune, de unde rezulta un profit de 1,5 milioane lei. Pentru actiunile y are un profit de un milion de lei, in timp ce vanzarea actiunilor z ii aduce o pierdere de 2.450.000 lei. In cazul in care impozitul ar fi aplicat pe castigul obtinut din tranzactiile efectuate intr-o anumita perioada, investitorul ar putea compensa pierderile si avea un profit brut de 50.000 de lei, din care ar plati statului 5.000 de lei impozit. In aceasta situatie, investitorul este cat de cat multumit ca a putut sa-si acopere pierderile, insa Statul isi diminueaza suma colectata.