În ultimele luni au fost prezentate mai multe măsuri fiscale menite să conducă la redresarea economiei. Dintre acestea, dezbaterile asupra reducerii TVA au atras atenția tuturor, atât în țară, cât și în străinătate. Așa cum știm, evoluțiile macroeconomice din România sunt atent urmărite la nivelul companiilor și al investitorilor străini, iar consecințele pozitive sau negative ale măsurilor fiscale discutate în public în ultimul timp sunt luate în calcul de toată lumea.
Dar să vedem, mai exact, ce s-a propus în cadrul dezbaterilor și ce efecte pe termen scurt, mediu, dar și lung ar uma să aibă eventualele modificări. În primul rând, s-a menționat necesitatea de a reduce nivelul cotei de TVA de la 24% până la 19% (cotă aplicată de România până în iulie 2010) pentru a susține economia și a accelera redresarea acesteia. Principalul argument adus pentru reducerea cotei de TVA se referă la creșterea veniturilor disponibile la nivel de populație, veniturile suplimentare putând fi ulterior redirecționate către consum, economisire sau investiții. În acest caz este de menționat că atât populația ar obține un beneficiu, cât și economia sau bugetul de stat întrucât parte din veniturile economisite la plata unei taxe în cotă mai redusă s-ar întoarce în consum.
De reducerea TVA ar beneficia și companiile, deși TVA este neutră la nivelul acestora și pe întreg lanțul de producție a bunurilor sau de prestare a serviciilor. În practica, companiile sunt nevoite să finanțeze TVA plătită întrucât rambursările de TVA sunt realizate cu întârzieri semnificative. Dacă în teorie perioada maximă pentru soluționarea unei cereri de rambursare a TVA este de 45 de zile, în practică rambursarea TVA este acordată chiar și peste 6 luni. Reducerea cotei de TVA ar însemna, astfel, finanțarea unei taxe mai mici, iar companiile și-ar putea reduce costurile cu finanțarea TVA. Astfel, eficientizarea procedurilor de soluționare a rambursărilor de TVA ar fi o altă măsură extrem de bună pentru companiile din România, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii care ar putea utiliza TVA recuperata de la bugetul de stat pentru investiții mult mai repede.
Pe de altă parte, este adevărat că încasările din TVA reprezintă principala sursă de venituri la bugetul de stat, iar o reduce a cotei cu 5 puncte procentuale ar conduce la creșterea deficitului bugetar. În aceste condiții s-a propus de asemenea și extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% la o serie de alte alimente de bază (legume-fructe / carne). Această măsură ar avea un impact pozitiv mai ales la nivelul populației, având în vedere că alimentele de bază au o pondere importantă în coșul zilnic de consum al românilor și nici nu ar conduce la o scădere semnificativă și imediată a veniturilor bugetare. În plus, poate că unul dintre cele mai importante argumente ale celor trei măsuri prezentate (reducerea cotei de 24%, eficientizarea rambursărilor sau extinderea aplicării cotei de 9%) este faptul că ar conduce la reducerea evaziunii fiscale.
În concluzie, TVA este unul dintre instrumentele fiscale ce pot fi utilizate pentru stimularea economiei, iar discuțiile asupra reducerii cotei de 24% sau extinderea aplicării cotei reduse de 9% trebuie să fie accelerate în următoarea perioadă.
VLAD BOERIU,
director, Taxe Indirecte, Deloitte Romania