Verificările Antifraudei au vizat agenţii de muncă temporară şi au descoperit o discrepanţa majoră între veniturile la care se stabilesc şi plătesc obligaţii fiscale, de regulă salariul minim în România, şi cele considerate neimpozabile de aceştia: diurna medie de aproximativ 1500 de euro pe lună. „Au fost constatate însă și cazuri extreme, în care veniturile asupra cărora s-a plătit impozit și contribuții sociale au fost la nivelul salariului de baza minim brut pe țară pentru un program de lucru parțial de 2 ore pe zi ( reprezentând 322 lei în 2014), în timp ce diurna neimpozabilă a atins și 2000-2500 euro”, se arată într-un comunicat al instituţiei.
Cum se procedează? Agentul de muncă temporară încheie separat un contract de muncă temporară cu fiecare salariat temporar şi un contract de punere la dispoziţie cu utilizatorul. În aceste condiţii, fiecare angajat cunoaşte de la începutul misiunii de muncă temporară locul de desfăşurare a activităţii şi îşi asumă obligaţiile menţionate în contractul de muncă temporară.
Astfel, diferenţa dintre salariul minim din România, la care se plătesc obligaţiile fiscale şi salariul minim din statul membru al Uniunii Europene în care lucrătorul este pus la dispoziţia unei întreprinderi utilizatoare, pe care agentul de muncă temporară are obligaţia să îl asigure conform legislaţiei în vigoare, este plătită cu titlu de diurnă pe care agentul de muncă temporară o consideră venit neimpozabil.
Prin această metodă a fost disimulată plata unor drepturi de natură salarială, arată Direcţia Antifraudă care a sesizat organele de urmărire penală.
