Deşi au fost introduse încă de anul trecut în codul bursier, primele tranzacţii în marjă au fost consemnate în primele luni din acest an. Doar două companii de brokeraj oferă în prezent finanţări pentru tranzacţiile bursiere cu bani împrumutaţi. Deocamdată. Până la finalul anului, vom putea găsi aceste servicii şi la alte firme mari de pe piaţă.

Deşi mulţi brokeri de la Bursa de Valori se pregătesc să ofere clienţilor împrumuturi pentru cumpărarea de acţiuni, până acum, doar două firme, Broker şi BT Securities, ambele din Cluj, oferă aceste servicii. Cererea este peste aşteptări, deşi, în majoritatea cazurilor, acest tip de tranzacţie este folosit de clienţi initiaţi, care cunosc foarte bine piaţa de capital şi îşi asumă riscurile acestor operaţiuni. „Avem în prezent 15 clienţi care folosesc acest serviciu, cu o valoare totală a împrumuturilor de aproximativ un milion de euro. Am iniţiat aceste operaţiuni în decembrie 2006“, spune Adrian Caramiha, director general adjunct SSIF Broker. În total, Broker Cluj a acordat finanţări în valoare de peste 18 milioane de euro pentru tranzacţii bursiere, circa 30 de clienţi apelând până acum la aceste servicii. Firma acordă credit pentru toate acţiunile tranzacţionate pe bursă, la o dobândă anuală de 14%, fără a impune o perioadă fixă de finanţare.

Clientul are posibilitatea să depună periodic în contul său de marjă fonduri băneşti, reducând continuu datoria sa, până când reuşeşte să restituie în totalitate împrumutul primit. Toate câştigurile obţinute de client din derularea operaţiunilor efectuate se varsă în contul său de marjă, ceea ce contribuie la reducerea împrumutului acordat.
Practic, dacă clientul doreşte să cumpere acţiuni de 30.000 de lei, brokerul îi va acorda un împrumut de 15.000 de lei, iar marja iniţială va trebui să fie de 15.000 de lei. Dacă marja scade sub 50%, brokerul va solicita clientului să acopere deficitul până la începutul zilei următoare de tranzacţionare. În cazul în care clientul nu răspunde apelului în marjă în termenul menţionat, brokerul are dreptul să vândă valorile mobiliare deţinute în contul de marjă. Dacă nivelul marjei scade sub nivelul de 30%, brokerul îşi rezervă dreptul de a vinde unilateral acţiunile din cont.

BT Securities a lansat tranzacţiile în marjă de circa două luni, având în spate forţa grupului Banca Transilvania. Pentru a contracta un credit de la BT Securities, un client trebuie să deţină un portofoliu de valori mobiliare, cu o valoare minimă stabilită, din care vor fi constituite garanţii. Există însă un minim al creditului acordat, de 100.000 de lei. În funcţie de bonitatea şi garantiile fiecărui client în parte se stabileşte plafonul de credit care i se poate acorda pentru cumpărări în marjă. Acest tip de cont se deschide, de regulă, separat de celelalte conturi deţinute. Brokerii actualizează zilnic contul de marjă al clientului, pe baza preţului de închidere al şedinţei de tranzacţionare. La BT Securities, apelul în marjă apare în momentul în care valoarea contului (suma dintre valoarea curentă a garanţiilor şi valoarea curentă a valorilor mobiliare cumpărate în marjă) scade sub minimul de 135%, raportat la valoarea împrumutului angajat. Dacă portofoliul scade sub această valoare, investitorul trebuie să mai aducă bani în cont. Altfel, brokerul îi vinde din acţiuni.

Pentru alte firme de brokeraj, marja este deocamdată doar în fază de proiect. „Ne gândim serios la oferirea acestui serviciu. Un număr important de investitori ne-au întrebat deja despre această posibilitate“, spune Radu Popescu-Buzeu, şef departament Analiză KD Capital Management. „Luăm în calcul introducerea tranzacţiilor în marjă în a doua jumătate a anului curent“, a declarat Răzvan Paşol, director general Intercapital.

Următoarele pe listă, vânzările în lipsă

Jucătorii pe bursă sunt în general interesaţi de aceste finanţări. Cu toate acestea, nu puţine sunt companiile care nu văd încă o afacere bună din tranzacţiile în marjă. „Un broker care îşi finanţează clienţii ar trebui să câştige mai mult decât dacă şi-ar investi singur banii în piaţă. Dacă ne gândim că o casă de brokeraj îşi investeşte destul de judicios fondurile, atunci ar trebui să acorde împrumuturi la peste 30% pe an, ceea ce le-ar face prohibitive“, spune Nicolae Gherghuş, directorul Confident Invest.
„Noi nu vizăm, cel puţin nu în acest an, introducerea tranzacţiilor în marjă. Eu cred în creşterea accesului la derivate prin introducerea acestora la BVB“, completează Gherghuş.

Brokerii pot finanţa până la 50% din acţiunile cumpărate de investitor fără ca acesta să dispună de o altă garanţie decât pachetul de titluri cumpărat. Dacă clientul aduce în garanţie alte acţiuni din portofoliu, noile achiziţii pot fi finanţate integral. Până la introducerea tranzacţiilor în marjă, jucătorii cu ceva mai multă adrenalină puteau obţine credite bancare pentru cumpărarea de acţiuni, însă în condiţii dezavantajoase, sau puteau tranzacţiona derivate la Bursa din Sibiu. Următoarele pe listă sunt vânzările în lipsă, dar pentru introducerea acestora trebuie stabilit un cadru special de funcţionare. 

Investitori interesaţi de marjă
«Într-o lună, am ajuns la 20 de clienţi şi la un volum al tranzacţiilor de peste 11 milioane de lei (n.r. 3,5 milioane de euro) pentru tranzacţiile în marjă. Ne aşteptăm la o creştere considerabilă a volumului de tranzacţii şi a numărului de clienţi.»
Adrian Pop, director general adjunct BT Securities

Ce sunt tranzacţiile în marjă

DEFINIŢIE Tranzacţiile în marjă presupun cumpărări de titluri primare pe datorie, caz în care brokerul acordă clienţilor săi, în anumite limite, un credit. Aceste opreraţiuni au un grad mare de risc. În funcţie de nivelul marjei, investitorii pot să câştige ori să piardă mai mult decât într-o tranzacţie cash, deoarece se produce un efect de levier.
 
AVANTAJ Investitorii pot cumpăra acţiuni fără să fie nevoiţi să depună în cont întreaga sumă necesară şi să-şi amplifice, deci, valoarea achiziţiei şi a şanselor de câştig.

FINANŢARE La un portofoliu de 400.000 lei, considerat garanţie, se poate acorda un credit cu un plafon de 200.000 lei. În limita plafonului maxim de credit, se pot efectua cumpărări în marjă, dar şi rambursări succesive, cu condiţia ca soldul debitor zilnic al contului de credit să nu depăşească nivelul maxim al plafonului aprobat.