Plasamentele în produse agricole sau zootehnice se pot dovedi, uneori, mult mai rentabile decât depozitele bancare sau achiziţiile de acţiuni sau obligaţiuni. În octombrie 2007, tona de porumb valora cam 160 de dolari pe pieţele internaţionale. În aprilie 2008, costă circa 240 de dolari. Grâul s-a scumpit încă şi mai tare: de la circa 250 de dolari pe tonă, în vara anului trecut, la peste 500 de dolari pe tonă, în martie 2008. Preţul cafelei şi al zahărului au crescu
În octombrie 2007, tona de porumb valora cam 160 de dolari pe pieţele internaţionale. În aprilie 2008, costă circa 240 de dolari. Grâul s-a scumpit încă şi mai tare: de la circa 250 de dolari pe tonă, în vara anului trecut, la peste 500 de dolari pe tonă, în martie 2008. Preţul cafelei şi al zahărului au crescut, în aceeaşi perioadă, cu circa 50%, iar cel al orezului, care constituie alimentul de bază pentru circa jumătate din populaţia lumii, aproape s-a dublat. Cam în acelaşi interval de timp, indicii bursieri din toată lumea au pierdut între 10% şi 40% din valoare.
Cu alte cuvinte, cine a investit în 2008 în contracte futures pentru cereale sau alte produse alimentare a putut obţine, în şase luni-un an, un profit de până la 150%. De cealaltă parte, cine a cumpărat acţiuni în aceeaşi perioadă nu a avut decât de pierdut, cel puţin pe termen scurt, în unele cazuri rămânând cu echivalentul a mai puţin de jumătate din suma iniţială.
Totuşi, până la această corecţie logică, sute de mii de investitori au profitat şi vor mai profita încă de trendul ascendent de pe piaţa de commodities. Nu mulţi dintre aceştia sunt, însă, români. Lipsa de experienţă şi de informaţii, dar şi accesul, cel puţin în aparenţă, mai greoi pe marile burse de mărfuri din America sau Asia au făcut ca puţini dintre compatrioţii noştri să investească în acest domeniu.
Plasamente în grâu american, din biroul de la Bucureşti
Cea mai mare bursă de mărfuri din lume este Chicago Board of Trade (CBOT). Ea a fost înfiinţată în 1848 şi, la început, contractele încheiate aici erau de tip forward. Din 1865, au fost introduse şi contractele futures, mai întâi pentru cereale şi apoi şi pentru alte produse agricole sau zootehnice.
La New York se tranzacţionează zahăr, cafea, cacao, bumbac, concentrat de suc de portocale sau carne, iar la Tokio, soia, zahăr, fasole roşie, orez, cauciuc sau lână. Burse importante sunt şi cele din Bangkok, pentru orez, cele din Kuala Lumpur şi Singapore, pentru cauciuc natural, cele din Paris, Osaka sau Hong Kong, pentru zahăr, cea din Sao Paolo, pentru cafea, sau cea din Manilla, pentru miez de nucă de cocos.
Capital – Editia nr.15, data 16 aprilie 2008