si trimis Parlamentului, ii va incuraja, prin cateva facilitati fiscale, pe cei care doresc sa contribuie la fondurile private de pensii. Echivalentul a 200 de euro anual va fi dedus la calculul impozitului pe venit al angajatului si tot atat va putea deduce si angajatorul, pentru fiecare salariat, la impozitul pe profit. De aici incolo, ramane la latitudinea angajatilor, a sindicatelor din care fac parte si a angajatorilor decizia de a face sau nu contributii si de a alege un fond sau altul. Intregul sistem va incepe sa functioneze dupa un an de la publicarea legii in Monitorul Oficial. Actul normativ ii avantajeaza pe cei care lucreaza la companii fara datorii la bugetul de stat ori la furnizorii de energie, intrucat numai pentru acestia va putea face contributii si angajatorul. Daca ambele parti contribuie cu cate 200 de euro anual, angajatul care a contribuit timp de 20 de ani se poate astepta sa obtina la batranete 60-80 de euro in plus fata de pensia din sistemul public, apreciaza surse din piata asigurarilor. Pensia depinde, in fapt, de performanta investitiilor pe care le va face fondul de pensii ales. Teoretic, prabusirea fondului nu ar trebui sa afecteze viitorii pensionari, in conditiile in care va exista o schema de garantare asemanatoare celei din sistemul bancar, iar administratorii vor fi controlati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Surprizele neplacute de orice fel pot fi, insa, evitate daca se cunosc mai multe lucruri. Primul pas, poate cel mai important, va fi alegerea fondului de pensii. Decizia apartine aici sindicatelor si angajatorilor, care trebuie sa propuna de comun acord angajatilor participarea la o schema facultativa de pensii ocupationale, prin contractul colectiv de munca. Unde nu exista sindicat, locul acestuia va fi luat de asociatia salariatilor, iar daca nu exista contract colectiv de munca propunerea schemei se va face printr-un protocol. Oricat de tentat ar fi sindicatul sau angajatorul de a impune un anumit fond, angajatul trebuie sa stie ca de „calitatea” administratorului acestuia (banca, societate de asigurari, societate de servicii financiare sau societate de administrare a investitiilor cu un capital de minimum 10 milioane euro) va depinde pensia sa. O data ales fondul de pensii si stabilita valoarea contibutiilor, angajatul va semna un contract – act de aderare – cu administratorul fondului, in care trebuie prevazute principalele prevederi ale schemei de pensii, inclusiv cele legate de riscurile financiare, investitii si nivelurile comisioanelor. Contributiile vor fi administrate in conturi separate pentru fiecare participant. Banii depusi se convertesc in unitati de cont, a caror valoare va depinde de evolutia activelor fondului. Cu cat investitiile facute sunt mai performante, cu atat valoarea unitatilor de cont si pensia viitoare vor fi mai mari. Administratorii vor avea insa restrictii in privinta plasamentelor, cele riscante fiind fie interzise, fie limitate. De aceea, „cresterile” anuntate periodic de un fond de pensii nu se vor putea ridica niciodata la nivelul celor inregistrate de fondurile de investitii cu grad mare de risc. Pensiile private nu pot fi executate silitContributia de pensii ocupationale va fi retinuta salariatului de catre angajator si virata de catre acesta din urma la fond. Participantul trebuie informat imediat in cazul in care contributia retinuta nu a fost si virata si trebuie sa stie ca orice actiune pe care o face in instanta, legata de pensiile ocupationale, este scutita de taxe de timbru. Contributiile acumulate la un fond de pensii ocupationale nu pot fi niciodata executate silit, indiferent daca participantul are datorii la stat sau la banca. Angajatul este singurul care poate decide sa reduca sau sa inceteze plata contributie, ori sa-si transfere banii la alt fond. Pensia aferenta nu va putea fi incasata, insa, decat dupa implinirea varstei de pensionare. Platile anticipate sunt posibile doar in caz de deces sau invaliditate.In cazul nefericit in care, cu toate precautiile, fondul de pensii „se prabuseste”, participantii nu vor avea parte de o repetare a dramei FNI. Un fond de garantare administrat de CSA va asigura plata drepturilor pensionarilor, iar contributiile persoanelor care mai au cativa ani pana la pensie vor fi redirectionate catre alt fond.
· Contributia este facultativa! Nu ne poate obliga sa contribuim nici sindicatul, sub amenintarea excluderii, nici angajatorul, prin retineri impuse din salariu. · Orice avantaj, fie in bani, fie sub forma unor cadouri, oferit pentru a alege un anumit fond, este ilegal.· Daca ni se incalca orice drept pe care il avem in legatura cu pensiile ocupationale putem face actiuni in instanta fara a plati taxa de timbru.· Administratorul fondului este obligat sa ne trimita anual acasa o informare scrisa in legatura cu situatia si evolutia activului personal. · Pensia ocupationala poate fi platita doar dupa implinirea varstei de pensionare, dupa minimum 60 de contributii lunare si daca suma din cont este suficienta pentru obtinerea pensiei minime, stabilita prin norme CSA.· In mod exceptional, banii pot fi eliberati mai devreme, in caz de invaliditate, sau pot fi ridicati de catre mostenitori in caz de deces al participantului.
Cum ne facem calculele
· Contributiile la fondurile de pensii ocupationale nu vor putea fi deduse decat in limita a 200 de euro anual, atat pentru angajat, cat si pentru angajator. · Pentru contributia maxima deductibila, angajatorul ne va retine lunar din salariu si va vira fondului echivalentul a 16,66 euro, platind si el tot atat.· Pensia suplimentara pe care o vom putea obtine lunar dupa ce am contribuit timp de 20 de ani (atat angajatul, cat si angajatorul cu cate 200 de euro lunar) se va situa intre 60 si 80 de euro, in functie de performanta investitiilor fondului.