Dacă vrei să ai vizibilitate în web 2.0 e musai să exişti pe Facebook. Reţeaua socială a momentului nu mai este doar un loc în care să-ţi reîntâlneşti prietenii sau o modalitate de divertisment, ci şi un instrument de business, prin care să-ţi promovezi afacerile. Ba chiar începe să arate din ce în ce mai mult ca un monopol.
MySpace, de pildă, care domina până nu de mult arena reţelelor sociale, a ajuns să fie mai mult My Empty Space (empty – gol, n.red.), iar Twitter are venituri ce reprezintă doar o fărâmă din ce obţine Facebook – care a încasat 3,15 miliarde de dolari în 2011 din advertising (reţeaua atrage publicitate inclusiv de la companii notorii pentru conservatorismul lor – şi pentru buzunarele lor adânci -, cum este Procter&Gamble).
E limpede deci, atât pentru inițiaţi, cât şi pentru profani, că Facebook este, mai nou, centrul acţiunilor de marketing. Spre deosebire de alte reţele sociale, Facebook permite mai multe tipuri de conturi, în funcţie de statutul utilizatorului – contul unei firme, de exemplu, este diferit de cel al unei persoane fizice și permite doar cooptarea de fani. Au apărut, astfel, companii independente care dezvoltă o tonă de aplicații ce vin să completeze opţiunile existente în reţea şi să ajute brandurile la implicarea consumatorului în dezvoltarea unei campanii şi la răspândirea mesajului.
Vremea modului clasic de a face ad­vertising, de tip „one-way“, a trecut. „Totul trebuie să devină mult mai interactiv“, crede Adrian Boțan, director de creație cu funcții executive în B.V. McCann Erickson.  Cu alte cuvinte, ca să-i facă pe oameni să le pese de mesajele lor publicitare, brandurile ar trebui să fie atente la viețile oamenilor și, mai ales, să-i implice şi să-i recompenseze.
„Toate brandurile fac promoţii şi campanii cu premii, ori pe Facebook nu ai voie să dai premii decât dacă treci iniţiativa ta promoţională printr-o aplicaţie. Şi noi facem exact aceste aplicaţii“, explică Monica Mircea, coproprietara Happy Digital, o agenţie de marketing, cum a ajuns la afaceri de puţin peste 150.000 de euro în 2011, bani făcuţi numai cu Facebook. E mult? E puţin? „E bine“, răspunde Monica, cu completarea că suma depăşeşte veniturile pe care le au departamentele specializate pe reţele sociale ale marilor agenţii din advertisingul românesc.
Cum explică Monica entuziasmul firmelor cu privire la Facebook? „Pot să comunice direct cu clienții, să vadă ce le place, ce îi interesează“, rezumă ea. Şi o dovadă a creşterii interesului companiilor pentru aplicaţii e că Happy Digital, înfiinţată în 2009 de Monica împreună cu Dani Florea, nu avea, până în august 2011, decât doi clienţi în România. Acum are şapte clienţi în ţară, plus încă opt peste graniţe, şi a făcut circa 200 de aplicaţii pentru Facebook. Iar perspectivele sunt în continuare încurajatoare: „anul acesta Facebook va lua minimum 40% din bugetele totale din digital“, crede Monica. De menţionat că 80% din veniturile agenţiei ei provin din proiectele internaţionale, unde şi marja de profit e mult mai mare – 50% faţă de 5%-8% în România; cel mai ieftin proiect pe care l-a făcut Happy Digital în România  a fost de o mie de euro.
Business între prieteni
Într-adevăr, faptul că Facebookul s-a transformat într-o comunitate globală a inclus în ecuaţia tradiţională de comunicare de marketing şi PR o variabilă care creşte exponenţial şi are o influeţă decisivă asupra rezultatului: opinia publicului online, mult mai volatilă şi mai greu de controlat. Concluzia? Sentimentul pozitiv sau negativ al internauţilor poate ridica sau îngropa un brand, un produs. „Eu nu cred că pe Facebook e locul tuturor firmelor. Dacă eşti un fast-food, mai bine stai la locul tău că s-ar putea să-ţi faci mai mult rău. Cu siguranţă dăunează imaginii dacă vin vreo 500 de oameni şi-ţi spun că s-au făcut cât malul de la hamburgerii tăi“, face Monica – mai în glumă, mai în serios – o paranteză. ­Altfel spus, toate noutăţile născocite din şi pentru internet pot să construiască sau să dărâme imaginea şi chiar desfăşurarea unui business.
Oricum ar fi, vocea unei comunităţi care numără 4,7 milioane de utilizatori în România, conform statisticilor Facebrands.ro, care monitorizează 16.000 de pagini româneşti de Facebook, pare să fie din ce în ce mai auzită de marketeri.
De ce? „E o platformă de interacțiune cu clientul“, crede Ionuţ Oprea, fondatorul agenţiei social media Standout (a lansat Facebrands.ro). Sunt însă firme pentru care reţeaua socială este mult mai mult de atât, este un canal de vânzare. Un exemplu: cei peste 7.200 de fani ai brandului Malvensky Charms au posibilitatea să cumpere orice produs direct de pe platforma Facebook (magazinul folo­sește aplicația fBoutik, dezvoltată de  agenția Tuio Social Media).
Monica Mircea completează cu o nuanţă: „Ce face într-adevăr Facebook e că îţi dă o bază de date şi, ulterior, tu poţi măsura relevanţa oricărei iniţiative. Te ajută şi să-ţi dai seama cât de mult te apreciază publicul“.
În fond, scopul final este colectarea de date statistice despre vizitatori, care să ajute companiile în deciziile lor de marketing. Când vine vorba despre tipul de aplicaţii solicitate, Monica spune că orice client care a auzit de Facebook „are în cap nişte must-have-uri“, cum ar fi opţiunea „Invite friends“ sau condiţionarea participării la orice iniţiativă promoţională de clickul pe butonul „like“ al unei pagini. „Dai Like la pagină şi participi. Eu nu recomand aplicaţia asta. Nu ai o relaţie onestă cu clientul tău dacă îl obligi să-ţi dea like, promiţându-i un premiu. Plus că rişti să atragi prin acţiuni din astea o audienţă care de fapt nu e în targetul tău, ci care intră doar pentru premii“, spune ea.  Atunci, n-ar trebui ca standardul „like“ introdus pe Facebook să se extindă şi la „unlike“?

Firmele au înţeles că FB este un site care te aju­tă, dar sunt încă des­tule care nu-i înţeleg apli­cabilitatea.
Monica Mircea, coproprietar, Happy Digital