Nici documentul din 2007, nici cel actualizat în urmă cu patru ani nu mai corespund realităților actuale. De necesitatea unei noi strategii se vorbește de mai bine de trei ani, demersurile împotmolindu-se însă înainte de start.
Răzvan Nicolescu, fostul ministru al energiei, anunța, la începutul lunii decembrie a anului trecut, că proiectul de strategie energetică a fost finalizat, urmând să fie lansat în dezbatere publică. “Am aici cu mine Strategia Energetică a României, partea I şi partea II, aşa cum am promis şi pe care mâine (vineri – 5 decembrie 2014 – n.r.) o vom lansa în dezbatere publică. În această seară (joi, 4 decembrie 2014- n.r.) voi transmite acest document preşedinţilor tuturor partidelor pentru că rămân consecvent obiectivului pe care l-am anunţat încă de la învestitura mea, de a încerca să revizuiesc strategia energetică printr-un consens politic cât mai larg. Documentul elaborat fără costuri, fără consultanţi externi, elaborat cu resurse umane proprii din departament, în principal, prezintă o radiografie a stării sistemului energetic românesc, prezintă o radiografie a angajamentelor asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene, prin acorduri internaţionale”, a spus Răzvan Nicolescu.
Doar că Răzvan Nicolescu a părăsit echipa guvernamentală, iar noul ministru Andrei Gerea spune că mai are nevoie de timp pentru a definitive proiectul. Săptămâna trecută, Gerea a anunțat, în cadrul ZF Power Summit, că strategia energetică a României ar putea fi gata în septembrie – octombrie 2015, dar aceasta ar fi trebuit însoţită şi de o strategie de reindustrializare.
“Dacă vorbim despre consumuri energetice, trebuie să ştim ce poate fi dezvoltat: industria metalurgică, auto, agricultura cu irigaţiile şi aşa mai departe. Trebuie să ştim cât vom consuma, unde vom consuma. Numai că în acest moment nu avem o idee în zona de reindustrializare şi la nivelul ministerului va trebui să găsim un răspuns, să mergem în mod evident pe eficientizare, pe asigurarea unui mix energetic care să ne asigure şi confortul şi competitivitatea. Dincolo de această problemă a strategiei pe care noi o dorim să fie finalizată în septembrie – octombrie mai avem o problemă şi anume următorul pas în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europenă şi Banca Mondială”, a spus Andrei Gerea.
Potrivit ministrului Energiei, Strategia Energetică trebuia realizată după ce ar fi fost finalizată strategia de reindustrializare a României. De asemenea, Andrei Gerea a spus că Strategia Energetică va fi construită în jurul asigurării securităţii energetice.
Piața a luat avânt înaintea strategiei
Cum va arăta noua strategie energetică și când va fi gata este greu de estimat, dar “piața o ia înaintea unei strategii croite de autorități”, spun reprezentanții BCR. Realizarea noii strategii energetice a ţării noastre trebuie să pornească de la evoluţia economiei şi a consumului, cu noile tendinţe din domeniu şi perspectivele viitoare, susține Radu Crăciun, economistul şef al BCR.
Companiile din energie nu au mai aşteptat o nouă strategie energetică pentru a-şi decide direcţiile de dezvoltare, iar unele şi-au întins deja antenele în vederea extinderii în ţară sau în regiune. „Piaţa o ia înaintea unei strategii ideale croite în birouri. Asta s-a văzut în faptul că Electrica şi Nuclearelectrica au încercat să se consolideze prin achiziţia unei filiale de distribuţie de la Enel“, a spus Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare al BCR.
Citiți și: Strategia energetică – în stand-by
"Realitatea arată că economia noastră evoluează într-o altă paradigmă decât la începutul anilor ‘90. Industria grea nu mai are aceeași pondere în PIB, acum se dezvoltă sectorul comerțului și serviciile. În perioada următoare nu întrevedem perspective de creștere a consumului de energie. Dimpotrivă. Chiar și Germania și-a luat în calcul o scădere anuală a consumului de 2% până în 2020”, a declarat Radu Crăciun.
“Sunt chiar așa de strategice reactoarele 3 și 4?”
Potrivit economistului șef al BCR, autoritățile ar trebui să se întrebe, având în vedere cele menționate mai sus, dacă România chiar are nevoie de hidrocentrala Tarnița șiu de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, în situația în care consumul își va continua trendul de scădere, iar exporturile se bazează pe o cerere volatilă venită din statele vecine.
“Tarniţa şi reactoarele 3 şi 4 sunt chiar aşa strategice? Să nu punem căruţa înaintea boilor. Trebuie demonstrat că avem nevoie de ele. Chiar va creşte consumul aşa de tare încât să avem nevoie de ele?", a spus ieri, Radu Crăciun, cu ocazia conferinței organizate de BCR, cu tema “Strategia energetică a României – implicații pentru strategiile de creștere economică și piața de capital”.
Conform reprezentantului BCR, înainte de a lua decizia construcţiei unor noi capacităţi de producţie a energiei, ar trebuie analizată evoluţia consumului de energie pe plan intern şi extern, având în vedere că România este un exportator de energie în regiune. "Nu poţi să te apuci să construieşti capacităţi noi bazându-te pe estimări atât de volatile. Depinde de existenţa unor pieţe de energie stabile în regiune", a adăugat Crăciun.
Diversificarea activităților și mixuri de producție
Cei doi reprezentanți ai BCR au lăudat inițiativa celor două companii de stat Nuclearelectrica și Electrica (ultima a fost listată la bursă anul trecut, iar statul a cedat pachetul majoritar – n.r.) de a depune oferte pentru distribuțiile grupului Enel din România (Enel Dobrogea – Nuclearelectrica și Enel Muntenia – Electrica SA). Diversificarea activității este o direcție important pentru companiile energetic, iar România ar trebui să analizeze cu atenție statele vestice, dar nu numai.
Așa cum se poate observa și din imaginea de mai jos, multe companii europene din sectorul energetic au atât producție mixtă cât și activități de distribuție. Totuși, autoritățile au trebui să fie atente la procesul de consolidare și diversificare a activității să nu ne întoarcem la practicile vechi ale companiilor din energie din anii ’90. Potrivit lui Radu Crăciun este esențial ca entitățile care se află sub aceeași umbrelă să aibă un management efficient, iar guvernanța corporativă trebuie implementată cu success.
“Să nu recădem în capcana trecutului și să punem în aceeași oală companii cu pierderi și companii cu profit și doar să acoperim pierderile. Nici nu trebuie să fie făcute printr-o preluare “en-gros” ci să vizeze doar activele profitabile sau care au șanse de profit”, a mai spus Radu Crăciun.
Radu Crăciun a dat ca exemplu grupul ceh CEZ, care s-a extins aproape în toată Europa.
80% din grupurile termoenergetice din România au durata de viață depășită, fiind instalate în urmă cu 40-45 de ani
31% din hidrocentrale, cu o putere instalată de 6.450 MW, au durata de viață depășită, programul de reabilitare vizând doar o mică parte din total
67% din rețelele electrice de distribuție se află într-un stadiu avansat de uzură