ce a preluat fosta companie petroliera de stat Rompetrol, Dinu Patriciu a reusit, printr-o serie de artificii financiare, sa obtina peste 60 de milioane de dolari. Banii respectivi au fost incasati printr-o cesiune de creanta dintre Rompetrol Romania si Rompetrol Group BV, firma la care tot el este actionar majoritar. Mai exact, Rompetrol a vandut cu 35 milioane de dolari o creanta a carei valoare era de 85 milioane de dolari. Ulterior, Rompetrol Group BV, noul proprietar al creantei, a obtinut de la statul libian peste 60 milioane de dolari. Acesta este si unul dintre principalele motive pentru care Parchetul National Anticoruptie a inaintat, la jumatatea anului trecut, o „tematica” prin care cerea un control amanuntit la firmele lui Patriciu de catre Autoritatea Nationala de Control. Dinu Patriciu a facut de altfel apel la acest document atunci cand a spus ca diverse cercuri de afaceri incearca sa abata atentia de la diferite scandaluri, mutand atentia asupra lui. El recunoaste aceste tranzactii, dar sustine ca nu e vorba de actiuni ilegale, ci doar de faptul ca Rompetrol din Romania nu putea sa obtina mai mult de 35 de milioane de dolari pe aceasta creanta. „Atat am putut obtine”, spune el.Intrebarea ridicata de inspectorii de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala, printr-un proces-verbal incheiat in aprilie 2004, a facut referire la ilegalitatea acestor tranzactii. Mai exact, in urma a doua cesiuni, in care a fost implicata si compania spaniola Repsol, Dinu Patriciu, in principal, a castigat o suma considerabila. Practic, in anii 80, intre statul roman, reprezentat de filiala din Libia a Rompetrol, si cel libian, reprezentat de National Oil Company (NOC – compania petroliera nationala libiana), s-a incheiat un acord de explorare si impartire a unor campuri petroliere. In final, in 1992, Guvernul Romaniei, inca actionar la Rompetrol, a renuntat la afacere, in favoarea firmei spaniole Repsol, care a acceptat sa preia obligatiile Rompetrol Libia in schimbul a 85 milioane de dolari ce urmau sa fie varsati la bugetul de stat roman in zece transe anuale. Pana in momentul preluarii Rompetrol de catre Dinu Patriciu, Repsol nu facuse nici o plata. La sfarsitul anului 1999, printr-o adresa inregistrata la Ministerul Finantelor, Rompetrol, devenita companie privata, informa ca, din punctul de vedere al noului actionar nu mai datoreaza statului sumele ce urmau sa fie recuperate de la Repsol. „O firma privata nu mai trebuie sa plateasca statului ce incaseaza de la terti, asa cum nici statul nu ii mai plateste obligatiile preluate de dinainte de privatizare”, spune Patriciu. El nu ne-a aratat insa actul care sa demonstreze ca acest lucru este posibil. „In cazul nostru, Rompetrol of Libya a fost o persoana juridica de drept libian distincta de Rompetrol Bucuresti, persoana juridica de drept roman, toate actele juridice incheiate de Rompetrol of Libya fiind incheiate in nume propriu”, sustin juristii Rompetrol. Inspectorii fiscali sustin ca tranzactiile au fost ilegale din multe puncte de vedere, ei aratand ca Rompetrol ar fi trebuit sa verse suma de 35 de milioane de dolari la bugetul de stat, asa cum prevedea o ordonanta emisa de Guvernul Vacaroiu inainte de privatizare (HG 21 din 17 ianuarie 1995). In plus, instrainarea creantei la mai putin de jumatate din valoarea ei catre o firma la care tot Patriciu era actionar ridica mai multe semne de intrebare. Patriciu le-a spus inspectorilor fiscali ca a inregistrat in contabilitate doar 35 milioane de dolari in loc de 85 de milioane de dolari, pentru ca era vorba de o „creanta incerta”. Cu alte cuvinte, el le-a spus ca doar atat se putea obtine, dar el nu doar ca nu a varsat suma respectiva la buget, ci a incasat in final peste 60 milioane de dolari. „Rezulta clar intentia grupului de interese condus de Dan Costache Patriciu de a se substitui drepturilor cuvenite statului roman din contractele incheiate de Rompetrol cu parteneri externi”, spun magistratii PNA.Dinu Patriciu sustine totusi ca drepturile si obligatiile contractuale in relatia cu NOC si ulterior cesionate de catre Repsol Spania s-au nascut in patrimoniul Rompetrol of Libya, ce s-a reformat in societate comerciala pe actiuni in 1991, cu pastrarea in patrimoniu a drepturilor si obligatiilor proprii. „La momentul vanzarii de catre FPS a actiunilor Rompetrol catre PAS (27 aprilie 1994 n.r.), creanta aferenta contractului incheiat cu compania libiana de petrol s-a aflat in patrimoniul Rompetrol”, pretinde presedintele Rompetrol.
Istoria unei creante
· La 16 decembrie 1999, prin adresa inregistrata la Ministerul Finantelor sub numarul 10.137, Rompetrol a informat ca, fiind societate cu capital privat, considera ca nu datoreaza bugetului de stat sumele ce urmau a fi primite cu titlul de plata din derularea acordului cu Repsol
· La 14 decembrie 2000, la Amsterdam s-a incheiat documentul „protocol privind cesiunea de creanta”, iar la 5 ianuarie 2001, intre Rompetrol SA si Rompetrol Group BV Olanda s-a semnat acordul privind cesiunea de creanta prin care Rompetrol a cedat creanta in valoare de 85 milioane de dolari in schimbul sumei de 35 milioane de dolari.
