În deceniile de dinaintea anului 2050, furtunile vor fi măturat digurile de coastă ridicate cu costuri uriașe, iar creșterea mării va fi inundat deja centrul marilor orașe care găzduiau cândva sute de milioane de oameni. Valurile necruțătoare vor lovi țărmurile din întreaga lume, punând satele, orașele și orașele în pericol, , scrie The Nation.
Pe măsură ce sute de milioane de refugiați climatici din Africa, America Latină și Asia de Sud vor pluti în derivă, pe bărci, sau se vor îndrepta, pe uscat, în căutare de hrană și adăpost, națiunile bogate din întreaga lume vor încerca să-și închidă granițele și mai mult împingând înapoi mulțimile disperate.
Nici țările bogate nu vor fi imune la dezastru
Dar nici acele țări gazdă bogate, inclusiv Statele Unite, nu vor fi imune la dezastru. În fiecare vară, uragane din ce în ce mai puternice, generate de schimbările climatice, vor lovi coastele de est, provocând haos. Între timp, incendiile de vegetație, care au luat amploare în 2021, vor devasta mari întinderi ale Occidentului, distrugând zec de miii de case în fiecare vară.
Această viziune apocaliptică se bazează pe date științifice
Această viziune apocaliptică a vieții în jurul anului 2050 nu este o fantezie literară sau cinematografică, ci se bazează pe date științifice privind încălzirea climatică și mediul. Chiar acum putem vedea semnele îngrijorătoare ale încălzirii globale, de la agravarea incendiilor de vegetație și furtunile oceanice din ce în ce mai severe, până la inundațiile devastatoare.
O amenințare mult mai serioasă apare în regiunile polare
În timp ce lumea se concentrează asupra incendiilor care distrug zone din Australia, Brazilia, California și Canada, o amenințare mult mai serioasă apare, fie și pe jumătate, în regiunile polare îndepărtate ale planetei. Nu numai că, așa cum arată datele, calotele glaciare se topesc cu o viteză înspăimântătoare, ridicând nivelul mării în întreaga lume, dar și permafrostul arctic se retrage rapid, eliberând depozite mari de gaze letale cu efect de seră în atmosferă.
„Cel mai cumplit scenariu” al Academiilor Naționale de Științe proiectează o creștere a nivelului mării de până la 20 de centimetri până în 2050 și de 78 de centimetri în 2100, cu o pierdere „catastrofală” de pământ.
Ploaia ar putea domina regiuni din Arctica
Un alt studiu recent publicat de Nature a prezis că, până în 2060, ploaia, și nu zăpada, ar putea domina regiuni din Arctica, accelerând și mai mult pierderea gheții și ridicând semnificativ nivelul mării. Apropiindu-se din ce în ce mai mult de Ziua Apocalipsei, imaginile recente din satelit dezvăluie că platforma de gheață care reține masivul ghețar Thwaites din Antarctica s-ar putea „spărge în decurs de trei până la cinci ani”, rupând rapid acel bloc înghețat de dimensiunea Floridei în sute de aisberguri, care vor duce „la creșterea nivelului mării” cu câțiva metri.
Deoarece dezghețul rapid eliberează mai mult metan decât topirea treptată, iar metanul are o putere de încălzire de 25 de ori mai mare decât CO2, „impactul dezghețului permafrostului asupra climei Pământului ar putea fi de două ori mai mare decât se aștepta de la modelele actuale”, subliniază raportul din Nature.
