Predicţiile companiei se bazează pe analiza detaliată a principalelor schimbări şi probleme din sfera securităţii IT, apărute în ultimii zece ani, precum şi pe tendinţele identificate în dezvoltarea a noi tipuri de computere, telefoane mobile şi sisteme de operare.

Conform specialiştilor Kaspersky Lab, cele mai importante tendinţe ale ultimilor zece ani (2001 – 2010) sunt:

•    Mobilitatea şi miniaturizarea. Echipamente şi dispozitive IT din ce în ce mai mici pot accesa la momentul actual Internetul din aproape orice punct al planetei, transformând reţelele wireless în cea mai populară metodă de conectare la mediul online.
•    Transformarea procesului de scriere a viruşilor în criminalitate informatică.
•    Menţinerea Windows în poziţia de lider al pieţei sistemelor de operare pentru computerele personale.
•    Competiţie intensă între producătorii platformelor mobile de operare, fără existenţa unui lider detaşat.
•    Reţelele sociale şi motoarele de căutare reprezintă cele mai accesate servicii pe care le oferă Internetul.
•    Shopping-ul online reprezintă un sector care deja generează venituri care depăşesc cu mult bugetele de stat anuale din anumite ţări.

Sfârşitul dominaţiei Windows

Tendinţa care va defini următorii zece ani va fi sfârşitul dominaţiei Windows ca sistem de operare principal pentru utilizatorii individuali. Cu toate că produsul creat de Microsoft va rămâne una dintre cele mai importante platforme de operare pentru business, utilizatorii individuali vor avea acces la o varietate din ce în ce mai largă de alternative la Windows. De remarcat este faptul că, încă de la momentul actual, numărul dispozitivelor şi echipamentelor care accesează Internetul de pe dispozitive Windows şi non-Windows este aproximativ egal, existând chiar situaţii în care, ocazional, cele non-Windows domină.
 
Numărul tot mai mare de sisteme de operare va afecta procesul de scriere a malware-ului – infractorii cibernetici nu vor putea crea cod compatibil cu toate platformele de operare disponibile. Din acest motiv, vor avea două opţiuni: fie să ţintească sisteme de operare multiple şi să ţină sub control foarte multe dispozitive individuale, fie să se specializeze în atacuri asupra sistemelor Windows folosite de companii. A doua opţiune va fi probabil mai atractivă, deoarece, până în 2020, atacurile informatice asupra utilizatorilor individuali vor deveni din ce în ce mai complexe şi greu de realizat. Cu toate că plăţile electronice şi online banking-ul vor creşte semnificativ în popularitate, se vor dezvolta şi metodele de identificare biometrică a utilizatorilor, iar sistemele avansate de protecţie a plăţilor vor deveni o obişnuinţă.

Tehnicile de scriere a viruşilor se vor schimba
Pe măsură ce noile sisteme de operare vor evolua, vor afecta treptat tehnicile de scriere a viruşilor. Majoritatea infractorilor cibernetici care obişnuiau să creeze malware doar pentru Windows vor fi nevoiţi să se adapteze noilor platforme. Astfel, hackerii din ziua de astăzi se vor vedea nevoiţi să colaboreze cu hackeri din generaţia mai tânără, care sunt capabili să scrie cod malware pentru cele mai recente sisteme de operare. Cu toate acestea, situaţia dintre infractorii cibernetici nu va rămâne paşnică, existând posibilitatea unor lupte pentru sferele de influenţă între hackeri sau grupuri de hackeri.

Cu siguranţă, infracţionalitatea cibernetică în 2020 va fi divizată în două categorii. O categorie va fi specializată în lansarea de atacuri informatice asupra companiilor – atacuri care vor fi uneori realizate la comandă – de spionaj comercial, furt de baze de date şi atacuri realizate pentru a „păta” reputaţia unor organizaţii. Hackerii şi specialiştii IT din companii se vor confrunta pe un câmp de luptă virtual. De asemenea, în acest context vor fi implicate şi agenţiile guvernamentale anti-cibercriminalitate, care vor ancheta predominant atât atacuri asupra platformelor Windows, cât şi asupra tradiţionalelor versiuni ale sistemelor din familia *nix.

În a doua categorie vor intra hackeri care urmăresc să atace lucrurile care ne influenţează viaţa de zi cu zi, precum sistemele de transport în comun şi alte servicii asemănătoare. Infiltrarea în astfel de sisteme şi furtul de informaţii din ele, pentru a folosi acele servicii gratuit, precum şi modificarea sau ştergerea de date personale aparţinând activităţilor clienţilor vor reprezenta principalul obiectiv al hackerilor din noua generaţie, care îşi vor câştiga existenţa în acest mod.

Internetul va continua să fie o resursă importantă pentru comunicare, divertisment sau ştiri, dar şi o platformă de susţinere pentru comerţul şi plăţile online. Dispozitivele folosite pentru conectarea la Internet se vor extinde pentru a include sisteme mobile şi echipamente inteligente capabile să folosească web-ul pentru a schimba sau transfera informaţii fără a fi necesară intervenţia umană.

Botnet-urile (reţele de computere-zombie, controlate de infractori cibernetici), una dintre cele mai periculoase ameninţări IT din ziua de astăzi, vor creşte alarmant. Ele vor include din ce în ce mai multe dispozitive mobile, pe când tradiţionalele computere-zombie vor deveni istorie.

Instrumentele şi tehnologiile folosite pentru comunicare vor suferi schimbări majore, date de creşterea semnificativă a ratelor de transfer a datelor şi de faptul că experienţa comunicării virtuale va fi din ce în ce mai apropiată de realitate. Până în 2020, comunicarea pe Internet cu ajutorul unei tastaturi clasice va fi de domeniul trecutului, motiv pentru care spammerii vor fi nevoiţi să caute noi căi de a trimite spam în toate colţurile lumii. Primul pas pe care aceştia îl vor face este de a trece de la atacurile asupra PC-urilor, la cele asupra dispozitivelor mobile. Volumul de spam pe mobile va creşte exponenţial, iar costul comunicării pe Internet va fi din ce în ce mai scăzut, datorită dezvoltării intense a sistemelor celulare de comunicaţii. Drept rezultat, utilizatorii nu se vor bucura de mai puţin conţinut nesolicitat şi publicitate pe propriile dispozitive.

Vechea zicală „Cunoaşterea este putere” va deveni mai importantă ca niciodată. Lupta pentru mijloace de a aduna, administra, stoca şi folosi informaţii despre oricine şi orice va defini natura ameninţărilor informatice din următorul deceniu.