Londra, Mumbai, New York, Durban… Oraşe înghiţite de apă, cu străzile inundate şi monumentele acoperite de mare. Aceasta ar fi proiecţia pentru anul 2100, dacă temperatura de pe Terra va creşte cu  4ºC, deşi anumite schimbări vor fi vizibile şi dacă temperatura va urca cu 2ºC.

Dacă acest obiectiv nu se atinge, perspectivele de viitor pentru 2100 ar fi îngrozitoare, după cum arată imaginile realizate de organizaţia independentă Climate Central. Proiecţiile se bazează pe modele climatice ţinând cont de extinderea suprafeţei apelor oceanelor ca urmare a fenomenului încălzirii, a topirii gheţarilor, şi a deteriorărilor de mediu atât în Groenlanda, dar şi în Antarctida.

Schimbările climatice au efecte directe și indirecte asupra sănătății

Între 2030 și 2050, schimbările climatice ar putea antrena anual aproape 250.000 de decese în plus, dintre care circa 38.000 cauzate de expunerea la căldură a persoanelor în vârstă, 48.000 provocate de diaree, 60.000 ca urmare a paludismului și 95.000 din cauza subnutriției copiilor, potrivit OMS.

Costul efectelor negative directe asupra sănătății se situează între două și patru miliarde de dolari pe an până în 2030, conform aceleiași organizații.

În perioada de caniculă înregistrată în vara anului 2003 în Europa s-au înregistrat peste 70.000 de decese în plus.
Dr. Patrice Halimi, secretar general al asociației Santé Environnement France, consideră că nu se poate vorbi despre "o cauză care antrenează o singură consecință", ci despre "un ansamblu de evenimente" susceptibile de a afecta sănătatea.
Este greu de măsurat "partea exactă a încălzirii climei" în ceea ce privește problemele de sănătate, afirmă Robert Barouki, specialist în această problematică în cadrul institutului francez Inserm (Institut national de la santé et de la recherche médicale).
Totdeauna au existat canicule, "dar frecvența și intensitatea lor a crescut". O expunere mai puternică la raze ultraviolete poate conduce la cancere de piele, mai spune acesta.

Aceeași constatare pentru catastrofele naturale legate de fenomene meteorologice. Cu o triplare din anii '60 și până în prezent, catastrofele naturale au condus la o supramortalitate.

"În fiecare an, aceste catastrofe au provocat peste 60.000 de decese, în special în țările în curs de dezvoltare", estimează OMS.
Temperaturile crescute favorizează de asemenea dezvoltarea unor plante ce provoacă alergii, cum este ambrozia, care ar urma să invadeze progresiv întreaga Europă cu o concentrație de polen de patru ori mai mare până în anul 2050.

"Încălzirea climei favorizează răspândirea maladiilor infecțioase care depind de vectori precum țânțarii", explică Dr. Halimi.
Schimbările climatice vor prelungi probabil sezonul de transmitere a anumitor maladii cu transmitere vectorială și vor modifica răspândirea lor geografică, potrivit OMS.

Clima exercită o puternică influență asupra paludismului. Transmis de țânțarul anofel, paludismul ucide aproape 800.000 de persoane pe an, menționează Organizația Mondială a Sănătății.

"Țânțarii Aedes, vectori ai febrei dengue, sunt și ei foarte sensibili la condițiile meteorologice. Potrivit unor studii, două miliarde de persoane în plus ar putea fi expuse riscului de transmitere a febrei dengue până în anii 2080", adaugă OMS.

Încălzirea climei se află la originea unei creșteri a concentrațiilor de ozon, care afectează persoanele cu boli respiratorii cronice ca astmul.Totodată, contribuie la creșterea poluării cu particule fine prin intermediul incendiilor de pădure, care ar urma să se înmulțească și să se întindă spre nord în anii următori, apreciază Bruno Housset, președinte al Federației franceze de pneumologie.
Aceste particule fine, care pot pătrunde adânc în aparatul respirator, pot favoriza cancerul pulmonar și anumite maladii cardiovasculare, precum și astmul.

Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de astm, semnalează OMS, potrivit căreia creșterea temperaturilor ar urma să contribuie la creșterea mortalității legate de această patologie.

Sursa: Agerpres, Rador