Temperaturi cu 10 grade Celsius mai ridicate decât normalul perioadei

Meteorologii anunță că, în acest final de săptămână, temperaturile vor fi cu până la 10 grade Celsius mai ridicate decât valorile obișnuite pentru această perioadă. Totuși, aceștia nu exclud posibilitatea ca, în săptămânile următoare, să apară și perioade scurte cu temperaturi mai scăzute.

Florinela Georgescu, directorul Prognoză Meteorologică din cadrul ANM, a declarat pentru Agerpres că încălzirea așteptată va aduce o creștere a temperaturilor cu mai mult de 10 grade față de media climatologică, în unele zone, comparativ cu perioada geroasă din februarie.

De asemenea, aceasta a menționat că, deși primăvara începe adesea cu temperaturi ridicate, vor exista și perioade cu temperaturi mai scăzute. Luna martie este, prin natura sa, capricioasă, cu perioade de vreme caldă, urmate de altele mai reci.

„Încălzirea pe care o aşteptăm acum înseamnă o creştere a temperaturilor pe parcursul zilelor viitoare care să fie cu mai mult de 10 grade, în unele zone, faţă de media climatologică a perioadei şi, bineînţeles, cu mult mai mult faţă de perioada cu ger din februarie. S-a întâmplat şi în alţi ani ca primăvara să înceapă în forţă, cu temperaturi ridicate, dar apoi să mai lase loc perioadelor cu temperaturi mai scăzute.

De altfel, se ştie că luna martie, prin definiţie, este una capricioasă, una care poate avea perioade cu vreme cu aspect de început de sezon cald şi alte perioade cu vreme mai degrabă cu aspect de sfârşit de iarnă. Acum am intrat într-o astfel de perioadă cu caracteristici de început de sezon cald”, a spus ea.

Potrivit acesteia, în ultimele ore, în sudul țării s-au format nori specifici sezonului cald, iar România se află, din punct de vedere meteorologic, într-o „perioadă cu abateri foarte mari și variații termice puternice”, având în vedere încălzirea din prima parte a lunii martie, după zilele cu temperaturi extrem de scăzute de la sfârșitul lunii februarie.

„Suntem într-o perioadă într-adevăr remarcabilă din punctul de vedere al evoluţiei termice şi aceasta pentru că, la scară europeană, circulaţia maselor de aer a fost una destul de activă, de altfel caracteristică sfârşitului de iarnă.

Repet: nu putem exclude total posibilitatea ca săptămânile viitoare să mai aducă şi scurte episoade cu temperaturi mai scăzute, pentru că am văzut la sfârşitul lui februarie cum dinspre regiunile arctice există acum, la sfârşitul iernii, firesc de altfel, posibilitatea ca mase de aer foarte reci să îşi croiască drum până spre partea de sud, sud-est a continentului”, a declarat Florinela Georgescu.

Aceasta a menționat că prognozele meteo pentru următoarele patru săptămâni, realizate de Centrul European de Prognoză Meteorologică, indică temperaturi apropiate de cele normale sau ușor mai ridicate pentru această perioadă. De asemenea, se estimează că regimul precipitațiilor va fi, în general, deficitar.

Temperaturile pot depăși 20 de grade Celsius în luna martie

Florinela Georgescu a explicat că, în luna martie, temperaturile pot depăși 20 de grade Celsius și pot ajunge chiar la 25 de grade spre sfârșitul lunii. Totodată, în zonele depresionare, în nopțile următoare, temperatura poate scădea până la minus 10 grade Celsius.

„Pe de altă parte, rămâne posibilitatea ca în nopţile cele mai reci, cum se va întâmpla în următoarele nopţi ale acestei săptămâni, în zonele depresionare, temperaturile să mai coboare spre limita gerului, adică înspre minus 10 grade. Nu este o evoluţie anormală aceasta.

Este, clar, trecerea de la sezonul rece spre sezonul cald, dar în contextul anomaliilor pe care le înregistrăm în ultimii ani, cel mai mult ne atrage atenţia şi urmărim evoluţia regimului de precipitaţii, forma precipitaţiilor şi posibilitatea ca acestea, în situaţia în care acestea trec în forma solidă, să fie însoţite de intensificări ale vântului. Altfel spus, posibilitatea de apariţie, pe durată scurtă, a fenomenului de viscol. Am avut astfel de manifestări, în ultimii ani, în a doua parte a lunii martie şi chiar la începutul lunii aprilie”, a adăugat meteorologul.

Georgescu a menționat că există o „probabilitate foarte scăzută în acest moment” ca astfel de fenomene să apară, subliniind că în această perioadă ele „au mai puţină forţă” decât în timpul iernii, dar pot provoca pagube, în special dacă coincid cu perioada de înflorire a pomilor fructiferi.

Referitor la celelalte luni ale primăverii, estimările Centrului European de Prognoză arată că fiecare dintre acestea poate înregistra, în medie, un regim al temperaturilor peste valorile normale.

Vremea de Paște

Vremea de Paște. Florinela Georgescu a subliniat că, pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, există posibilitatea ca vremea să fie schimbătoare, cu zile calde, cu temperaturi de aproximativ 25 de grade Celsius, dar și perioade cu instabilitate. Totodată, ea a menționat că este prea devreme, în acest moment, pentru a face o prognoză exactă pentru acea perioadă.

„Marea este frumoasă în orice anotimp, dar la sfârşitul lui aprilie apa mării este rece”, a transmis meteorologul celor care iau în considerare o vacanță la mare în perioada Sărbătorilor de Paște și început de mai.

Referitor la zona montană, Georgescu a menționat că nu sunt excluse fenomenele de instabilitate atmosferică în acea perioadă.

Reprezentanta ANM a vorbit și despre fenomenele extreme, explicând că, în contextul modificărilor climatice, este necesar să „luăm în considerare apariţia unor manifestări de vreme mai severă în anotimpul nepotrivit”.

Meteorologul a adăugat că astfel de manifestări – cum sunt viscolele târzii sau norii de furtună, ploile însoțite de descărcări electrice, specifice verii, dar care se produc primăvara – nu durează mult timp.

Florinela Georgescu a mai precizat că meteorologii urmăresc „cu foarte mare atenție” regimul precipitațiilor, având în vedere o toamnă cu ploi puține și o iarnă secetoasă, subliniind că solul are un necesar mare de apă.