Hotărârea a fost adoptată pe 11 iunie, iar potrivit ministrului va avea ca principal efect creşterea capacităţii de elaborare legislativă.
„Hotărârea consolidează Ministerul pe trei planuri: 1) elaborare legislativă, 2) comunicare 3) management. (…) Am pregătit ministerul pentru provocările care vor urma, în special în privinţa efortului de elaborare a legislaţiei pentru justiţie, dar nu numai. Scopul este să avem un minister prolific la nivel de elaborare legislativă, care comunică bine şi este manageriat corect. Pentru aceasta, se impunea modificarea actului normativ care îl organizează”, a susţinut Predoiu, potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Justiţiei.
El a adăugat că expertiza ministerului în materie de elaborare este de înalt nivel, dar pentru perioadele de „supra-sarcină” ar putea fi utile grupurile de lucru care să includă specialişti din mediul academic şi profesiile juridice, dacă aceştia vor arăta deschidere.
E nevoie de o mai bună comunicare
„Resimt nevoia unei mai bune comunicări din partea ministerului, multiplele sarcini rezolvate de minister fiind în bună măsură necunoscute publicului. Există şi fenomenul invers, atribuţii şi responsabilităţi care nu aparţin ministerului sunt atribuite acestuia, în absenţa unei bune informări pe care trebuie să o facem. În fine, există şi un alt fenomen – de multe ori trebuie să răspundem unor false informaţii în legătură cu activitatea ministerului. Toate acestea reclamă un efort mai mare de comunicare”, a spus ministrul Justiţiei.
Cătălin Predoiu a subliniat că era nevoie şi de o consolidare pe partea managerială, având în vedere multitudinea sarcinilor de susţinere a proiectelor în Parlament, precum şi faptul că în coordonarea ministerului se află trei instituţii mari şi importante – Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Principalele noi reglementări vizează constituirea de comisii de elaborare a proiectelor de coduri şi de alte acte normative ce interesează domeniul justiţiei, de documentare sau elaborare a studiilor de fundamentare a acestora şi a strategiilor în domeniul justiţiei. În cadrul acestor comisii vor putea fi folosiţi şi colaboratori externi – cadre didactice din învăţământul superior juridic, cercetători ştiinţifici, judecători, procurori, membri ai profesiilor juridice reglementate sau alţi specialişti.
De asemenea, prin ordin de ministru se vor numi consilieri onorifici din rândul unor personalităţi cu largă recunoaştere, ce vor fi cooptaţi în proiectele majore ale instituţiei, de larg interes pentru mediul juridic şi mediul de afaceri.
Ministrul Justiţiei va putea sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori.
Printre modificări se mai numără înfiinţarea Compartimentul pentru Comunicare, având ca atribuţii principale crearea şi evaluarea imaginii publice a politicii din domeniul justiţiei, elaborarea strategiilor de comunicare, organizarea activităţilor publice şi conferinţelor de presă, precum şi reorganizarea Corpul de control al ministrului la nivel de direcţie.
