Recesiunea globală prelungită este principalul factor de risc pentru creşterea afacerilor, iar 2010 pare să fie anul în care fiecare este pe cont propriu, în timp ce stimulentele guvernamentale sunt cel mai important "catalizator" care ar putea relansa economia, cred şefii companiilor din România. "Companiile nu se mai aşteaptă şi nici nu mai supraestimează importanţa sprijinului extern, căutând soluţii în propriul lanţ de business şi subliniind nevoia de noi măsuri guvernam
Recesiunea globală prelungită este principalul factor de risc pentru creşterea afacerilor, iar 2010 pare să fie anul în care fiecare este pe cont propriu, în timp ce stimulentele guvernamentale sunt cel mai important „catalizator” care ar putea relansa economia, cred şefii companiilor din România.
„Companiile nu se mai aşteaptă şi nici nu mai supraestimează importanţa sprijinului extern, căutând soluţii în propriul lanţ de business şi subliniind nevoia de noi măsuri guvernamentale de sprijin. Peste o treime dintre directorii executivi chestionaţi consideră acum că stimulentele guvernamentale sunt cel mai important catalizator care poate relansa economia (34%, faţă de 21%, anul trecut). Apelul către stat este evident şi pe palierul fiscal, măsurile în acest domeniu reprezentând principalul stimulent economic în opinia a 15% dintre participanţi”, se arată într-un studiu Deloitte realizat pe baza chestionării a 150 de directori executivi din România care conduc afaceri de top raportate la rezultatele financiare din 2008/2009.
Anul de criză a răvăşit mediul de afaceri fragil din România
Respondenţii au identificat şi nevoia de a îmbunătăţi legislaţia existentă în ceea ce priveşte reglementările fiscale, juridice, legislaţie aplicabilă în diverse industrii, precum şi claritatea reglementărilor şi consistenţa aplicării lor.
Executivii din România şi-au temperat, de asemenea, optimismul cu privire la momentul în care economia românească va ieşi din recesiune, deşi numărul „optimiştilor” rămâne încă ridicat.
„Anul de criză a răvăşit mediul de afaceri fragil din România, multe planuri şi estimări dovedindu-se fie prea ambiţioase, ori de-a dreptul nerealiste. Optimismul s-a temperat în mod evident, faţă de nivelul de încredere de anul trecut, doar 1% dintre liderii în afaceri anticipând ieşirea din recesiune în primul semestru din 2010, faţă de 39%, anul trecut. Aşteptările sunt acum în mod egal împărţite între al doilea semestru al acestui an şi prima jumătate a anului 2011, fiecare cu 32%”, se menţionează în raport.
Băncile sunt mai optimiste
Cu toate acestea, un procent neaşteptat, de 34%, dintre participanţii la studiu mizează pe creştere economică în următoarele 12 luni, în timp ce jumătate se aşteaptă la o stagnare în aceeaşi perioadă.
Instituţiile financiare sunt mai optimiste cu privire la o revenire economică în a doua jumătate a acestui an, confirmând astfel teoriile conform cărora serviciile financiare, care au stat la baza crizei globale, se vor afla în linia întâi în momentul reluării creşterii, stimulând astfel relansarea celorlalte industrii.
Opiniile companiilor din sectorul bunurilor de consum sunt împărţite în ceea ce priveşte revenirea economică, un număr egal de participanţi alegând între semestrul doi din 2010 şi semestrul unu, respectiv doi din anul viitor.
Neîncredere în sistemul fiscal
Pe de altă parte, aproape un sfert dintre directorii executivi chestionaţi sunt mai prudenţi, considerând că relansarea economică va începe în a doua jumătate din 2011, majoritatea respondenţilor care au marcat această variantă reprezentând companii din industriile bunurilor de consum, prelucrătoare, farmaceutică şi medicală.
La întrebarea privind principalele aspecte fiscale cu cel mai mare impact negativ asupra afacerilor lor în 2010, companiile revin asupra elementelor identificate şi anul trecut. Astfel, comunicarea deficitară cu autorităţile fiscale şi lipsa de predictibilitate în abordare sporesc neîncrederea în sistemul fiscal şi pot influenţa negativ afacerile pentru 31% din respondenţi.
Mediul de afaceri continuă să acuze lipsa stabilităţii sistemului fiscal, în timp ce incertitudinea privind creşterea cotelor de impozitare reprezintă un alt motiv de îngrijorare pentru participanţi.
În ceea ce priveşte profitabilitatea, 31% dintre directorii executivi chestionaţi au raportat creşteri pentru 2009, în timp ce un sfert spun că profitul a stagnat. De notat că 26% dintre companiile cu profitabilitate în scădere au înregistrat un declin de peste 50% anul trecut, industria bunurilor de consum fiind de departe cea mai afectată. În unele cazuri, vânzările au scăzut sub pragul profitabilităţii, aproape de insolvenţă.
Managerii spun că au acces la credit
Dacă 2009 a fost anul măsurilor excesive, cu reduceri masive de costuri, planuri de investiţii amânate şi reorganizări, companiile se realiniază acum pentru creştere, acest aspect fiind pe primul loc în topul celor trei priorităţi ale managerilor în acest an. Îmbunătăţirea profitabilităţii şi administrarea riscului reprezintă, de asemenea, priorităţi pentru mediul de afaceri.
Referitor la sursele de finanţare, sentimentul general este că, pentru majoritatea industriilor, creditul este disponibil, deşi costurile au crescut semnificativ. Cu toate acestea, creditul este greu de accesat pentru un procent semnificativ de 15% dintre directorii executivi chestionaţi, cu precădere pentru companiile din industrii care au fost afectate considerabil de criză, precum industria prelucrătoare, real estate şi construcţiil.
Per ansamblu, cererea pe piaţa bancară rămâne scăzută, în condiţiile în care companiile româneşti consideră costul creditării ridicat (25%) sau mai ridicat decât în trecut (41%). Aproape o treime (28%) dintre participanţii la studiu spun că vor apela mai puţin la creditele bancare pentru a-şi finanţa afacerea în 2010, în timp ce 11% spun că le vor folosi mai mult.
„Acest lucru arată că directorii executivi îşi restrâng planurile de investiţii şi de extindere, cât timp companiile funcţionează în regim de supravieţuire. Companiile caută soluţii mai ieftine pentru a-şi susţine activitatea. Creditul furnizor este prima variantă la care se gândesc companiile, iar profitul reinvestit a doua. De asemenea, vânzarea de active poate genera noi lichidităţi”, se mai spune în studiu.
Managerii români consideră că la ieşirea din criza economică principalele avantaje pentru companii ar putea fi angajaţi mai bine calificaţi, o calitate a serviciilor mai înaltă şi o notorietate crescută a brandului.
La întrebarea legată de strategiile de business pe care managerii le au în vedere în acest an în condiţiile actuale ale pieţei, un sfert din respondenţi se gândesc să lanseze produse noi, iar 22% să extindă baza de clienţi.
Participanţii la sondaj reprezintă companii din industria bunurilor de larg consum, servicii financiare, tehnologie, media şi telecomunicaţii, industria prelucrătoare, energie şi resurse, aviaţie şi servicii de transport, precum şi industria medicală şi farmaceutică, fiind excluse firmele din domeniul imobiliar şi construcţii, afectate semnificativ de criză, pentru a evita distorsionarea rezultatelor generale.
SURSA: Mediafax