Românii se aşteaptă la scăderea şomajului şi la majorarea veniturilor, ca urmare a creşterii economice, dar nu îşi pot permite bunuri de valoare şi achiziţii scumpe, conform unui studiu realizat de o companie de cercetare.
În România, în trimestrul al doilea, perspectiva economică generală a înregistrat o creştere minimă (+0,9 puncte), până la nivelul de 4,2 puncte în luna iunie. Indicatorul a urcat doar cu puţin peste media pe termen lung, de 0 puncte.
Reticenţa de a cheltui contrastează puternic cu creşterea economică susţinută înregistrată în ultimii ani, arată rezultatele studiului GfK 'Climatul de Consum în Europa' valabile pentru trimestrul al doilea din 2016.
Studiul GfK nu surprinde încă efectele Brexitului, acestea urmând a se vedea în valul din trimestrul al treilea.
Aşteptările românilor privind veniturile au scăzut uşor în al doilea trimestru, cu 3 puncte, până la nivelul de 18,5 puncte. Acest indicator rămâne totuşi la un nivel destul de bun. Predilecţia spre consum în luna iunie a fost de 3,4 puncte (-0,1 puncte), de asemenea, doar cu puţin peste media pe termen lung. Venitul neconsumat şi economiile sunt încă la un nivel nesatisfăcător, dar venitul este suficient pentru acoperirea cheltuielilor zilnice.
Consumatorii români încă nu îşi pot permite bunuri de valoare şi achiziţii scumpe. Reprezentanţii GfK spun că, pe parcursul anului, se aşteaptă, totuşi, la o creştere de încă 15 puncte. În luna aprilie, indicatorul a atins cel mai ridicat nivel din august 2008, cu 5 puncte.
Climatul de consum general din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene a crescut cu 4,1 puncte în intervalul martie – iunie 2016, până la nivelul de 13,1 puncte. În trimestrul II, subiectele interne (diferite de la o ţară la alta) au dominat dezbaterile din presa europeană. Subiectele comune au vizat în special lupta contra Statului Islamic şi atacurile teroriste produse în Europa (mai ales în Turcia). În perioada premergătoare Campionatului European de Fotbal din Franţa, ziariştii, experţii în securitate şi autorităţile guvernamentale din întreaga Europă s-au axat în special pe găsirea unor soluţii de combatere a terorismului.
De asemenea, s-a discutat mult despre acordul dintre Uniunea Europeană şi Turcia privind refugiaţii. Cu ajutorul Turciei s-a obţinut o scădere semnificativă a afluxului de refugiaţi către Europa. Pe de altă parte, în negocierile cu Turcia s-a adus în discuţie şi respectarea principiilor democratice.
Unul dintre principalele subiecte dezbătute în luna iunie a fost referendumul din Marea Britanie cu privire la ieşirea din UE. Sondajul, care indica victoria taberei pro-europene, nu a reuşit să influenţeze rezultatul real al referendumului care a avut loc pe 23 iunie.
'Este de aşteptat ca incertitudinea situaţiei curente să se propage pe pieţele financiare şi să afecteze în final consumatorii europeni. Cât de mare va fi impactul ieşirii Marii Britanii asupra climatului de consum din fiecare ţară în următoarele luni va depinde în special de politicile fiscale, de evoluţia discuţiilor din cadrul UE şi de impactul economic al Brexit-ului asupra fiecăreia dintre ţările membre', se arată în studiu.
Climatul de consum general din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene a crescut cu 4,1 puncte în intervalul martie – iunie 2016, până la nivelul de 13,1 puncte. Este cel mai înalt nivel înregistrat din martie 2008 (16,8 puncte).
Concluziile studiului GfK privind climatul european de consum rezultă dintr-un sondaj în rândul consumatorilor, realizat pentru Comisia Europeană, în toate ţările UE. În fiecare lună, sunt intervievate peste 40.000 de persoane, din 28 de ţări.
AGERPRES