Camera de Comerț și Industrie a României a publicat săptămâna trecută cea de-a treia ediție a studiului “Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei”, o radiografie a modului în care factorii de decizie din companii privesc guvernarea țării. În ediția din acest an, realizată de Kantar pe un eșantion de 501 persoane, concluziile nu sunt deloc încurajatoare.

Principala problemă identificată de antreprenorii sau managerii de top intervievați a  fost dezechilibrul de pe piața forței de muncă. Astfel, 35% dintre companii s-au lovit de problema plecării în străinătate a angajaților, iar 77% declară că personalul calificat a fost principala categorie afectată. De altfel, lipsa de personal calificat a devenit una dintre marile vulnerabilități ale mediului de afaceri din România. Odată cu găsirea unor soluții pentru situația resursei umane, respondenții au mai identificat printre măsurile care ar putea ajuta companiile reducerea fiscalității și a impozitelor (25%), simplificarea și clarificarea legislației (9%) și stabilitatea fiscală și legislativă (8%). Interacțiunea greoaie cu ANAF și situația dezastruoasă a accesării Fondurilor Europene sunt două dintre avertismentele lansate de manageri și oameni de afaceri.

În plus, Guvernul ar trebui să fie mult mai atent la măsurile pe care le-a promovat în ultima perioadă și la modul în care pune în practică proiectele promise. Astfel, 45% dintre respondenți consideră că majorarea salariului minim are un efect negativ. În același timp, 50% dintre managerii sau antreprenorii chestionați susțin că Guvernul nu pare interesat de grăbirea proiectelor de infrastructură, de reducerea birocrației, de atragerea investițiilor străine sau de accesarea banilor europeni.

Miza salariului minim: cine câștigă, cine pierde?

Aceleași opinii, însă într-o forma mai articulată, le-am întâlnit la antreprenorii și managerii cărora le-am solicitat punctul de vedere cu privire la câteva dintre cele mai importante măsuri luate în cele aproape cinci luni de mandat al Guvernului Grindeanu, dar și cu privire la proiectele controversate anunțate, care, teoretic, ar urma să pună în practică programul de guvernare al PSD.

 

Am început cu salariului minim. Acesta a crescut de la 1 februarie la 1.450 de lei, iar Guvernul a anunțat un calendar de majorări succesive până în 2020. Cu toate că încă suntem departe de nivelul salariului minim din cele mai multe state europene, mediul de afaceri nu privește cu ochi buni această măsură. O dată, pentru că sunt zone în țară unde nivelul la care a ajuns acum salariul minim se apropie mult de salariul mediu, fapt care crează probleme antreprenorilor în a-și loializa și premia angajații valoroși. Apoi, cel mai important, scade profitabilitatea multor businessuri, iar unele pot ajunge chiar pe pierderi sau în faliment.

“Pentru noi, cei din sectorul privat, este din ce în ce mai greu să suportăm cheltuielile cu angajații, în special după majorarea salariului minim de la 1 februarie. Încercăm să găsim mijloace și soluții de finanțare suplimentare pentru a acoperi aceste costuri; fie reducem din personal, fie creștem exigențele și standardele de performanță ale angajaților”, arată Ștefan Cristea, manager general și proprietar al parcului industrial Arc Parc Dej, cât de greu se rezolvă în mediul privat ecuația complicată lansată de stat. “Majorarea salariului minim a generat o creștere forțată a fondului de salarii, care ne-a obligat să reformăm politica salarială pentru a nu crea probleme de ordin funcțional în cadrul organizației”, explică și Alexandru Rizea, proprietar și director general al producătorului de mobilă Lemet.

Antreprenorul Octavian Bădescu, fondator al companiei de curierat Sameday Courier, încearcă să privească problema și din perspectiva celor fără experiență, dar care își doresc un loc de muncă. Astfel, pe aceștia, orice creștere a salariului minim îi afectează. Apoi, salariul va crea probleme pentru angajatori, ale căror costuri cresc, iar, la urmă, îi afectează pe clienți, care cumpără produse mai scumpe. „Salariul minim este o poveste, o iluzie, o idee care nu aduce beneficii decât politicienilor, care o promovează în încercarea de a se preface că apără interesele oamenilor. În realitate își apără doar propriul interes – votul”, susține Bădescu. Cu toate acestea, trebuie să remarcăm și aspectele pozitive ale acestei majorări. Cum o foarte mare parte din salariații din România primește salariul minim, suma încasată din taxe și impozite a crescut. „Majorarea salariului minim mi se pare o normalitate. Cred că mulţi angajaţi din mediul privat sunt plătiţi pe hârtie cu acest nivel, însă, în realitate, venitul lor este mai mare”, ridică o problemă reală Dan Șucu, proprietarul Mobexpert.

 

Este sau nu nevoie de Start-up Nation

Intervenția statului în business nu este apreciată de către antreprenori. Asta pentru că piețele pot fi ușor destabilizate prin câteva măsuri luate „pompieristic”. În cazul programului Start-up Nation lucrurile sunt mult mai complicate. Cei care doresc să devină antreprenori chiar au nevoie de un sprijin. În același timp, facilitățile oferite doar firmelor noi pot să creeze o concurență neloială. „Orice program prin care statul ajută investițiile și antreprenoriatul este binevenit. În mod particular, acest program mi se pare o inițiativă bună pentru că trebuie să ne creștem numărul de antreprenori și trebuie să lucrăm mult în direcția aceasta pentru ca avem de recuperat”, susține Daniel Mereuță, directorul general al companiei de outsourcing Optima.

”România este o ţară de oameni întreprinzători. Un program care sprijină antreprenorii la început de drum este mană cerească pentru economie. Să sperăm că tot mai mulţi români vor lua calea antreprenoriatului, iar o parte semnificativă dintre ei vor ajunge să construiască companii stabile cu produse şi servicii benefice pentru piaţa internă şi europeană”, susține și Marcel Bărbuț, proprietarul producătorului de materiale de construcții Adeplast. Părerile altor antreprenori sunt însă total diferite. „Este un program în care statul intră peste o activitate independentă dând facilităţi arbitrare. Nu sunt întru totul de acord, dar pot înţelege că, pe de altă parte, e nevoie ca noi antreprenori să aibă oportunităţi. Cred că riscul într-un business ar trebui să fie al celui care pune banii. Când investiţia îşi aparţine, implicarea este 100%”, spune Dan Șucu. 

„Este o lipsă de respect pentru banul public întrucât impozitele oamenilor nu sunt destinate afacerilor de mare risc. Programul Start-up Nation distorsionează competiția, iar faptul ca așa-zișii antreprenori născuți cu forcepsul primesc bani fără să își asume riscul aferent face să se depașească ultima frontieră a intervenționismului etatist – antreprenoriatul”, completează Octavian Bădescu.

IVG, un impozit fără viitor pentru România

 

Revoluția fiscală pe care a gândit-o guvernul Grindeanu începe cu impozitul pe venitul global (IVG). Vorbim de o nouă filosofie, care, în teorie, chiar are sens. Totuși, atunci când vine vorba despre implementare, realizăm că această reașezare a impozitelor persoanelor fizice nu poate avea loc în următorul deceniu. „Impozitul pe venitul global poate fi discutat, dar nu se poate aplica decât după un proces de pregătire amănunțit – minimum 3-5 ani. Lipsa de venituri poate fi finanțată doar în cazul în care prin aplicarea IVG se va genera creșterea încasărilor bugetare”, susține Asociația Oamenilor de Afaceri din România prin secretarul general, Cristian Pârvan.

 „Deși ideea în sine nu cred că ar trebui respinsă din start, graba cu care se dorește operaționalizarea ei efectivă în practica fiscală de zi cu zi mi se pare hazardantă și cred că ridică numeroase semne de întrebare. Desigur, există numeroase argumente pro și contra acestui tip de impozit. Personal însă, nu mi se pare o idee fezabilă cel puțin pe termen scurt, din mai multe motive – logistice în primul rând, dar și bugetare”,  este de părere și consultantul fiscal Dragoș Pătroi. Și reprezentanții marilor companii de consultanță sunt rezervați cu privire la succesul proiectului privind implementarea impozitului pe gospodărie. „Sunt sceptic în ceea ce priveşte capacitatea administrativă actuală a României de a introduce impozitul pe gospodărie în forma propusă prin actualul proiect de lege. Aceasta ar necesita prelucrarea de către administraţia fiscală a unui volum uriaş de informaţii, mult mai detaliate decât cele presupuse de actualul sistem al cotei unice de impozitare”, spune Ionuţ Sas, partenerîn cadrul PwC România și membru al boardului AmCham.

Abia apoi este cazul să vorbim despre încasările bugetare. Care, de altfel, după toate analizele, vor fi mult mai mici decât în prezent. „Estimarea mea este că noul sistem de impozitare pe gospodării va aduce mai puțini bani la buget decât actuala cotă unică. Principalul motiv este că, cel puțin potrivit proiectului vehiculat în spațiul public și declarațiilor făcute de autorități, ar exista mai multe tipuri de deduceri decât în prezent. În primul rând va exista un plafon neimpozabil în funcție de numărul membrilor din gospodărie. Apoi, din diferența rămasă, care va reprezenta venitul anual global ajustat, se vor putea deduce și alte cheltuieli, cum ar fi pentru asigurări de sănătate, locuință și mașină, taxe de școlarizare, achiziții de cărți etc”, explică Raluca Bontaș, Director Global Employment Services în cadrul Deloitte România.

 

Bineînțeles, mai rămâne și problema anului care se pierde cu plicarea acestui sistem. Astfel, dacă va intra în vigoare de la 1 ianuarie, 2018 va fi anul cu zero încasări din impozitul pe venit.  „Anual, bugetul colectează în jur de 25 miliarde de lei, circa 3,5% din PIB, din această sursă. Va fi greu, dacă nu imposibil, ca Ministerul de Finanțe să găsească resurse financiare ca să acopere golul de venituri. Ar rezulta că anul viitor România va avea un deficit de 6,5% din PIB ceea ce contravine nu doar tratatului de la Maastricht”, este realistă Raluca Bontaș.

Controversele legii salarizării unitare

Un alt proiect care va pune mare presiune atât pe bugetul de stat cât și pe afacerile din mediul privat este apariția Legii salarizării unitare. În principiu, legea este bună și necesară deoarece ar urma să corecteze derapajele din sistemul public de salarizare. Totuși, nivelul la care ar urma să ajungă salariile bugetarilor nu este sustenabil. „Cred că România are nevoie de o aliniere a politicilor salariale din sectorul public, pentru că este clar că s-a ajuns la discrepanţe salariale între diverse sectoare ale serviciilor publice. Prin urmare, un astfel de proiect legislativ este binevenit. Pe de altă parte, sumele vehiculate pentru majorările salariale pe care noul sistem le-ar aduce mi se par nerealiste şi nesustenabile din punct de vedere bugetar”, spune Ionuţ Sas. Pe de altă parte, o să putem vorbi și de o concurență neloială în domeniul resurselor umane. „Suntem convinși că există sectoare în care salarizarea este deficitară, însă mediul de afaceri o să se confrunte cu un nou element de presiune – concurenta sistemului public, foarte greu de contracarat”, crede Alexandru Rizea. Pe lângă toate acestea, o mare problemă este că multe salarii vor crește fără să aibă vreo legătură cu productivitatea și fără să existe niciun instrument prin care să se poată măsura performanța angajaților de la stat.

 

Legea prevenției sună bine

Una dintre puținele măsuri primite fără rezerve de către mediul de afaceri este Legea prevenției. Sătui de abuzurile instituțiilor statului, antreprenorii și manageri aveau nevoie de o lege care să mai limiteze din puterile organelor de control. Astfel, deși actuala formă adoptată de Guvern este perfectibilă, ar putea să devină istorie ideea că antreprenorul este din start privit ca un potențial infractor. „Consider că este binevenită o pozitie mai flexibilă a statului față de contribuabili. Orice politică ce face organizarea statului să fie un partener real fata de mediul de afaceri este de dorit”, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România. „Această formă a Legii Prevenției reprezintă un prim pas spre o colaborare eficientă între organele de control și companiile din România  care trebuie să ducă la reducerea abuzurilor de forță ale instituțiilor statului, iar companiile nu vor mai resimți presiunea controalelor”, este de părere și Alexandru Rizea.

În loc de concluzie

Atât oamenii de afaceri și managerii care au răspuns la studiul CCIR cât și cei care au răspuns la întrebările Capital au identificat o serie de vulnerabilități pe care le are, în acest moment, economia românească. Lăsând la o parte concluziile CCIR, urmărin raspunsurile primite de noi putem să identificăm câteva dintre erorile nepermise ale Guvermnului Grindeanu. Astfel, lansarea unor proiecte complexe și de maximă importanță fără a exista vreun studiu de impact este o greșeală de amator în ale guvernării, care nu mai este întâlnită decât în unele țări bananiere. De asemenea, lipsa investițiilor publice, mai ales cele în infrastructură, cât și situația dezastruoasă a absorbției fondurilor europene din exercitiul financiar 2014-2020 sunt considerate de mediul de afaceri drept marile eșecuri ale primelor cinci luni de guvernare. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre manageri acordă Guvernului, deocamdată, o notă de trecere. Asta deoarece au punctat măsurile de reducere a fiscalității, cât și câteva proiecte, cum ar fi Legea prevenției, care ar putea să sprijine mediul de afaceri.