Deşi hidrocentralele ne asigură mare parte din energia regenerabilă, interesul crescut al investitorilor pentru celelalte surse va face ca România să depăşească ţinta UE pentru 2020.
Când vine vorba de surse regenerabile de energie, România are cu ce se lăuda: vânt bun în Dobrogea, soare mai puternic decât în Germania, de exemplu, resurse mari de biomasă şi cursuri multe de apă. Valorificarea acestora va face ca, peste zece ani, circa 43,5% din consumul intern brut de energie electrică să fie asigurat din surse "verzi", depăşind ţinta de 38% asumată la Bruxelles.
Acest lucru se explică şi prin scăderea consumului de energie, ca efect al crizei economice. Comparativ, în 2009 ponderea a fost de 30%, graţie în special energiei produse în hidrocentralele mari. Creşterea acestui procent până la nivelul prognozat de autorităţi înseamnă însă investiţii foarte mari care trebuie atrase, de miliarde de euro.
În viziunea Ministerului Economiei, cel mai spectaculos salt îl va face energia eoliană, care va ajunge în 2020 la o cotă de circa 27% din consumul intern brut de electricitate, faţă de sub 1% în 2009. O pondere importantă, de peste 9%, o va avea şi energia produsă în centrale pe bază de biomasă.
Investitorii aşteaptă încă sprijinul statului
Realizarea tuturor acestor investiţii va depinde însă de sprijinul pe care statul îl va acorda companiilor din domeniu. Dacă în sectorul eolian unele proiecte mari au fost demarate înainte de criză, nu la fel se pune problema când vine vorba despre celelalte tehnologii.
Interesul investitorilor în domeniu este foarte ridicat. Numai în sectorul energiei fotovoltaice, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice a realizat studii pentru proiecte de 500-600 MW din surse fotovoltaice. Enorm, dacă luăm în calcul că un MW fotovoltaic costă în prezent circa 3-4 milioane de euro.
Interesul uriaş s-ar explica prin faptul că această tehnologie primeşte cel mai mare sprijin de la stat, respectiv şase certificate verzi pentru un megawatt-oră, faţă de patru iniţial, potrivit Legii nr. 220/2008 de sprijinire a energiilor regenerabile, revizuite anul acesta. Schema de promovare aşteaptă încă avizul oficialilor de la Bruxelles.
Pe de altă parte, Ministerul Economiei estimează că doar 260 MW solari vor fi instalaţi la nivelul lui 2020.
Biomasa ia locul păcurii în CET-uri
Mai bine din acest punct de vedere stă biomasa, unde sunt aşteptate centrale de până la 600 MW. Comparativ, acum avem centrale pe biomasă de 23 MW, cea mai mare parte pusă în funcţiune anul acesta. "Proiecte sunt multe în pregătire. În ultimii doi-trei ani, a devenit o modă să se facă microcentrale pe biomasă. Pe de altă parte, criza şi incertitudinea privind aplicarea Legii 220 au încetinit proiectele. Băncile nu acordă finanţare, pentru că nu se ştie câte certificate verzi se vor da", ne-a declarat Benko Sandor, reprezentant al Asociaţiei Producătorilor de Biomasă.
Potrivit datelor ministerului, biomasa acoperă în prezent 7% din cererea de energie primară, fiind principalul combustibil folosit în mediul rural, şi reprezintă circa 50% din potenţialul de resurse regenerabile al ţării.
De altfel, autorităţile mizează pe faptul că biomasa va încălzi tot mai mult şi populaţia de la oraş, în locul CET-urilor care astăzi sunt ineficiente. Astfel, din cauza depăşirii duratei lor de viaţă, grupuri de 2.495 MW, însemnând 72% din puterea instalată în centralele de cogenerare, vor trebui casate în perioada 2010-2030. Pe de altă parte, Sandor susţine că resursele de biomasă sunt insuficiente, iar România nu are încă o lege pentru susţinerea culturilor de plante energetice.
EFECTE
Consumatorii vor suporta factura majorată
Deşi sursele de energie regenerabilă sunt gratuite, exploatarea lor presupune costuri foarte mari. De aceea şi statele acordă măsuri de stimulare, pentru că tehnologiile sunt scumpe. În final, însă, cei care vor suporta factura sunt consumatorii.
"O energie curată e costisitoare şi, cumva, trebuie plătită de cineva. Evident, de consumatori", declară Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România. De pildă, dacă anul viitor pentru un MWh din surse eoliene se vor acorda două certificate verzi, potrivit noilor reglementări, iar capacitatea eoliană instalată va ajunge la 1.500 MW, impactul în preţul energiei electrice va fi de 14 lei/MWh.
Dacă aceste costuri vor fi transferate consumatorilor casnici de către Autoritatea de reglementare în domeniu, atunci tarifele ar putea creşte cu circa 4%, a explicat Lungu. El a adăugat însă că, pe termen lung, efectele energiei "verzi" vor fi benefice, pentru că vor duce la îmbunătăţirea siguranţei energetice, la reducerea poluării şi, indirect, a costurilor cu emisiile de carbon.
Citește și
