Scurtarea considerabilă a duratei proceselor şi unificarea practicii judiciare sunt două dintre avantajele pe care noile coduri, civil şi penal, le vor aduce businessului din România.
Dosarele se vor judeca la primul termen, în prima instanţă, conform prevederilor noilor coduri, a căror dată de intrare în vigoare ar urma să fie 1 octombrie 2011. „Posibilitatea pe care o aveau părţile de a tergiversa cu rea-credinţă cauzele prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate sau prin recuzarea judecătorilor a fost estompată“, susţine Gheorghe Piperea, fondatorul societăţii „Piperea & Asociaţii“. Pe de altă parte, apar noi pârghii pentru sancţionarea atât a judecătorului, cât şi a responsabililor care nu respectă termenele şi anumite obligaţii, amenzile putând ajunge până la 2.000 de lei. „Va creşte încrederea comercianţilor în derularea relaţiilor de afaceri nu doar cu partenerii cu care lucrează în mod obişnuit, ci şi cu alţi parteneri, în condiţiile în care procesele se vor desfăşura cu rapiditate“, este de părere şi Cristina Vedel, avocat partener în cadrul societăţii Pop Pepa.
Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat că data de intrare în vigoare a Codului civil şi a celui penal este 1 octombrie 2011. În schimb, judecătoarea Florica Bejinaru, preşedintele CSM, estimează că 1 ianuarie 2012 ar putea fi data optimă, deoarece aplicarea lor necesită angajări şi investiţii masive în justiţie.
27.274 de acte normative trebuiau să fie cunoscute şi aplicate de un magistrat în anul 2008
132 de ani are actualul Cod de procedură civilă, care a fost modificat numai de nouă ori, dintre care şapte modificări s-au făcut după anul 2000
150 de ani a împlinit actualul Cod civil, după care sunt judecate cauzele în prezent
Data intrării în vigoare a noilor coduri, civil şi penal, generează dispute între Ministerul Justiţiei, care ar dori ca acestea să fie introduse cât mai repede, şi magistraţi şi avocaţi, care susţin că sistemul judiciar nu este încă pregătit.
Din toamna anului viitor, sistemul juridic român ar putea funcţiona după reguli noi. Codul civil şi cel penal ar trebui să intre în vigoare la 1 octombrie 2011, aşa cum au anunţat guvernanţii. De exemplu, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, consideră că sistemul judiciar nu este pregătit astăzi pentru implementarea codurilor, dar că ar putea fi gata în octombrie, anul viitor. „Dacă la mijlocul anului 2011 nu ştiu ce se întâmplă cu bugetul României, atunci nu este responsabil din partea mea să spun că sigur vor intra atunci în vigoare“, a declarat Predoiu. Ministrul justiţiei susţine că, în lipsa studiului de impact al implementării codurilor, instituţia pe care o conduce evaluează că ar trebui crescută schema de personal, dar nu foarte mult. În schimb, ar trebui accelerate programele de investiţii la nivelul logisticii instanţelor, astfel încât sediile acestora să răspundă necesităţilor procedurale, stabilite în coduri. Predoiu dă ca exemplu faptul că foarte multe proceduri se vor desfăşura în camera de consiliu, potrivit noilor coduri, astfel că este nevoie de mai multe asemenea săli de judecată la nivelul instanţelor. „Trebuie făcută evaluarea dacă sălile existente ajung – şi vă spun că nu ne ajung – şi să desfăşurăm extinderea sediilor instanţelor, eventual cu nişte sedii secundare“, a explicat ministrul justiţiei.
Cu ce costuri se aplică codurile
Însă atât magistraţii, cât şi avocaţii sunt de altă părere. De exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii estimează că 1 ianuarie 2012 ar putea fi data posibilă pentru intrarea în vigoare a celor două coduri. Motivele ţin de deficitul mare de magistraţi şi grefieri, dar şi de lipsa logisticii aferente şi a fondurilor necesare atât pentru dotări, cât şi pentru cursurile de formare a personalului.
În vreme ce ministrul Predoiu rezumă problemele legate de implementarea codurilor la sălile de judecată, avocatul Gheorghe Piperea, fondatorul societăţii „Piperea & Asociaţii“, estimează că ar fi necesară o triplare a numărului grefierilor şi al magistraţilor asistenţi. „Cu siguranţă că această reformă legislativă va determina o redimensionare a sistemului, iar costurile vor fi însemnate. De exemplu, urmează să fie înfiinţate tribunale specializate. Acest fapt presupune, pe lângă o investiţie masivă în partea de logistică – sedii, echipamente de specialitate, aparatură etc. – şi o investiţie în capitalul uman, prin specializarea judecătorilor şi prin mărirea, practic triplarea, numărului grefierilor şi al magistraţilor asistenţi“, spune Piperea.
Şi Cristina Vedel, avocat partener în cadrul societăţii Pop Pepa, consideră că problemele vor apărea în momentul în care se va încerca punerea în aplicare a acestor coduri, în condiţiile în care sistemul judiciar nu este regândit în totalitate, prin asigurarea resurselor şi a personalului necesar în acest scop. Aceasta susţine că actualul sistem judiciar, cu personalul şi mijloacele existente în acest moment, face imposibil de pus în practică aceste coduri.
O altă problemă semnalată de jurişti este aceea că, prin proiectele de lege pentru aplicarea codurilor civil şi penal, au şi început să se facă modificări de esenţă pe noile coduri.
Efecte asupra mediului de afaceri
În opinia lui Gheorghe Piperea, mediul de afaceri este afectat, în prezent, de termenele excesiv de lungi în care se judecă procesele. Societăţile comerciale nu au la îndemână instrumente facile şi rapide pentru a-şi realiza drepturile, mai ales creanţele sau contestaţiile în materie fiscală şi de achiziţii publice, pentru a-i obliga pe partenerii neserioşi să-şi execute obligaţiile. „Prin noul cod de procedură civilă, s-a reuşit scurtarea considerabilă a duratei proceselor, dosarele urmând să se judece la primul termen, în prima instanţă“, spune Piperea.
Astfel, posibilitatea pe care o aveau părţile de a tergiversa cu rea-credinţă cauzele prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate sau prin recuzarea judecătorilor a fost estompată. Pe de altă parte, legea pune la dispoziţia organelor de cercetare penală o serie de instrumente care nu vor mai permite trenarea proceselor penale, având ca finalitate înfăptuirea rapidă a actului de justiţie.
La rândul său, Cristina Vedel este de părere că, teoretic, introducerea noilor coduri va avea influenţe benefice asupra mediului de afaceri, prin creşterea calităţii şi eficienţei activităţii de judecată. „Va creşte încrederea comercianţilor în derularea relaţiilor de afaceri nu doar cu partenerii consacraţi, cunoscuţi, cu care lucrează în mod obişnuit, ci şi cu alţi parteneri, în condiţiile în care procesele se vor desfăşura cu rapiditate. Oamenii de afaceri vor obţine astfel o hotărâre judecătorească ce poate fi pusă în executare mult mai rapid, iar şansa de încasare a creanţelor va fi mult mai mare“, spune Vedel.
Când te căsătoreşti cu un om de afaceri, te căsătoreşti şi cu creditorii şi cu salariaţii săi, deoarece căsătoria nu are efecte numai personale, ci şi patrimoniale.
Gheorghe Piperea, avocat
Oamenii de afaceri îşi vor putea împărţi bunurile în timpul căsătoriei
Gheorghe Piperea, avocat
Oamenii de afaceri şi persoanele care au profesii liberale, deoarece întreprinderea lor reprezintă nu numai un bun personal, de aceasta fiind interesaţi şi creditorii, salariaţii, statul şi comunitatea de afaceri, şi-au manifestat interesul pentru acest gen de convenţie – regimul separaţiei de patrimonii. Acesta este prevăzut în noul cod civil. Menirea sa este de a clarifica regimul juridic al bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei şi a le separa în bunuri proprii şi bunuri comune. În prezent, soţii sunt proprietari ai bunurilor comune care nu au o cotă prestabilită din comunitatea de bunuri, iar drepturile lor nu pot fi determinate cu precizie decât după… divorţ. În lumea afacerilor, este preferabilă o situaţie clară de separaţie sau de împărţire a drepturilor, deoarece devălmăşia poate provoca neplăceri partenerilor de afaceri sau clienţilor.
Grăbirea aplicării codurilor va crea mari probleme
Judecătoarea Florica Bejinaru, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat pentru Capital de ce graba de a introduce noile coduri va deteriora actul de justiţie. Scurtarea procedurilor şi unificarea practicii judiciare sunt beneficiile pe care codurile le vor aduce mediului de afaceri, în opinia preşedintelui CSM.
Capital: Noul cod penal şi noul cod civil vor intra în vigoare la 1 octombrie 2011. Este pregătit sistemul judiciar?
Florica Bejinaru: Din punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cea mai optimistă variantă este 1 ianuarie 2012. De ce? Fiindcă sunt două condiţii esenţiale care trebuie îndeplinite: asigurarea necesarului de resurse umane şi al logisticii aferente. În ceea ce priveşte resursele umane, în prezent, avem un deficit de 800 de magistraţi. Pentru ocuparea acestor posturi, care sunt bugetate, este nevoie de timp, deoarece, conform legii, trebuie organizate concursuri. În plus, în ultima vreme s-a înregistrat un număr mare de ieşiri din magistratură, prin pensionare. Acum, sistemul judiciar funcţionează în baza unor scheme de personal din 1997. Însă, în fiecare an, volumul cauzelor a crescut. Pentru a pune în aplicare noile coduri este nevoie de mai mulţi judecători la nivelul tribunalelor, deoarece aici se va concentra un număr mai mare de cauze. Pe de altă parte, nou-intraţii vor trebui să urmeze cursuri de formare, pentru care, acum, nu există resurse financiare. De asemenea, este nevoie de fonduri pentru sediile instanţelor. De exemplu, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dacă mai vin trei judecători, instanţa nu mai are spaţiu în care să funcţioneze în condiţii optime.
Capital: Şi dacă vor intra în vigoare anul viitor?
Florica Bejinaru: Dacă aceste coduri vor intra în vigoare mai repede decât este sistemul pregătit, riscăm să creăm mai multe probleme decât până acum. O consecinţă ar fi supraîncărcarea cu dosare a magistraţilor, cu riscul de a realiza un act de justiţie de o calitate discutabilă.
Capital: Care va fi impactul noilor coduri asupra mediului de afaceri?
Florica Bejinaru: În esenţă, procedurile devin mai scurte. Însă nu pot estima cu cât se va reduce timpul de soluţionare a dosarelor, deoarece studiul de impact al implementării codurilor, pe care Ministerul Justiţiei trebuia să-l realizeze, nu a fost finalizat. Acelaşi studiu va oferi şi o dimensiune a costurilor de implementare a codurilor. De asemenea, codurile ar trebui să asigure şi o unificare a practicii judiciare.
Capital: Se vorbea de o reducere a pedepselor şi a termenelor de prescriere în cazul infracţiunilor economico-financiare.
Florica Bejinaru: S-a redus, în esenţă, limita maximă a pedepselor. Important este pentru societate ca o faptă săvârşită să fie sancţionată cât mai repede, adică mai aproape de data comiterii acesteia. În ceea ce priveşte prescrierea răspunderii penale, se putea ajunge în această situaţie atunci când ciclul procesual era reluat de mai multe ori, iar dosarul se plimba între diferite instanţe. Prin proiectul legii privind accelerarea soluţionării proceselor se propune ca instanţele să poată casa şi trimite o cauză spre rejudecare o singură dată.
Proiectele de lege pentru aplicarea codurilor civil şi penal şi proiectul legii privind accelerarea soluţionării proceselor nu ar trebui să modifice noile coduri.
Florica Bejinaru, preşedintele CSM
