Cum vor arăta clădirile viitorului? Legislația europeană în domeniu devine tot mai ambițioasă
Potrivit participanților de la Forumul România Eficientă, consumul ridicat de energie din clădiri înseamnă facturi mari, impact negativ asupra securităţii energetice, dar şi asupra mediului înconjurător şi a sistemului climatic.
În acest context, avansul tehnologic și digitalizarea vor juca un rol important, iar clădirile viitorului ar putea deveni „micro-hub-uri” energetice, care consumă, produc, stochează şi furnizează energie, oferind flexibilitate sistemului energetic.
De asemenea, eficienţa energetică în clădiri va fi tot mai strâns legată de îmbunătăţirea calităţii vieţii, a confortului şi a sănătăţii utilizatorilor. Aceste idei au fost subliniate de către experţii prezenţi la cea de-a patra ediţie a conferinţei internaţionale România Eficientă Forum, care a avut loc pe 24 noiembrie, cu tema „The Role of Buildings to REPowerEU”, conform unui comunicat.
Eficiența energetică va avea un rol critic în următorii ani
De asemenea, specialiştii prezenți la eveniment au subliniat că eficiența energetică va avea un rol critic în următorii ani.
„Niciodată până acum nu a fost mai pronunţată necesitatea de a promova eficienţa energetică. Pentru România Eficientă, convingerea fundamentală este că şcolile publice reprezintă cel mai bun loc de plecare, deoarece renovarea majoră a şcolilor duce la economisirea unei cantităţi masive de energie, precum şi la crearea unui mediu mai confortabil şi mai sănătos pentru elevi şi profesori. De asemenea, renovarea şcolilor la cerinţe nZEB (nearly zero energy building) reduce emisiile de carbon, creând în acelaşi timp spaţii mult mai bine adaptate la contextul actual.
Şi, la fel de important, renovarea şcolilor are o relevanţă educaţională extraordinară pentru tânăra generaţie, de care depinde însuşi succesul tranziţiei noastre energetice”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.
La rândul său, Radu Dudău, Director Energy Policy Group şi coordonator al programului România Eficientă, a spus că abia am început să ne familiarizăm cu standardul nZEB şi nu este clar cum vom putea introduce cerinţe de clădiri cu un consum energetic zero (ZEB) obligatorii din 2030.
„Totuşi, sunt mai optimist că vom putea trece mai uşor de la nZEB la ZEB. Văd deja un ecosistem destul de vibrant de companii din industria eficienţei energetice şi a materialelor durabile pentru renovări care aduc pe piaţă tehnologii, sisteme, echipamente, materiale la o scară fără precedent”, a completat Radu Dudău.
Paula Rey Garcia, Deputy Head of Unit, Direcţia Generală Energie, Comisia Europeană a subliniat că fără o schimbare fundamentală în utilizarea stocului de clădiri nu ne vom putea atinge obiectivele privind clima şi energia.
„În contextul geopolitic actual, cred că ceea ce am văzut în ultimele luni demonstrează că trebuie să ne reducem dependenţa de combustibilii fosili în clădiri, iar încălzirea şi răcirea acestora sunt unul dintre domeniile cu adevărat prioritare de abordat. Trebuie să transformăm sectorul în mod fundamental, aşa că e necesar, pe de o parte, să îmbunătăţim eficienţa energetică şi, de asemenea, să facem clădirile să participe mult mai activ la reţea, dezvoltând sursele regenerabile şi făcând cu adevărat o schimbare în materie de renovări”, a declarat reprezentanta Executivului European.
Prezent la acelaşi eveniment, Julian Popov, Chairman, Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), a menţionat că, odată cu dezvoltarea tehnologiilor, clădirile devin micro-hub-uri de energie.
„Clădirile nu sunt doar consumatori sau doar producători, ci sunt mult dincolo de ceea ce numim prosumatori. Clădirile s-ar putea dezvolta şi ca instrumente de stocare, de echilibrare a reţelei şi trebuie să începem să ne gândim la clădiri în acest fel, deoarece fiecare element energetic al unei clădiri ar putea fi conectat şi să înceapă să joace un rol în marele sistem energetic naţional. Este ceea ce începe să se întâmple deja, datorită tehnologiilor existente”, a spus Julian Popov.
Clădirile au un rol foarte important în calitatea vieţii oamenilor şi în sănătate
Naomi Chevillard, Head of Regulatory Affairs, SolarPower Europe, a precizat că panourile fotovoltaice de pe acoperiş vor ţine de viitorul clădirilor.
„Vedem din ce în ce mai mult că are sens să instalăm panouri solare pe acoperişuri, dar şi pe balcoane, pe faţade. Există totodată un potenţial mare să le instalăm pe structuri deasupra parcărilor marilor centre comerciale. Aceste zone reprezintă o suprafaţă mare pe care se pot instala panouri fotovoltaice, evitând concurenţa cu industria agricolă pentru terenuri”, a spus Naomi Chevillard.
De asemenea, potrivit Adelinei Rochet, Senior Policy Advisor, E3G, clădirile au un rol în sistemul energetic, dar şi în calitatea vieţii oamenilor şi în sănătate. De asemenea, au un rol inclusiv în adaptarea la schimbările climatice.
„În viitor, dacă ne uităm la valurile de căldură, de exemplu, o clădire bine izolată va fi mult mai locuibilă decât o clădire cu izolaţie foarte slabă, aşa că aceasta este, de asemenea, o direcţie: de a face stocul de clădiri rezistent la viitor. Politica pe care o proiectăm acum pentru clădiri declanşează o serie de schimbări care pot fi benefice pentru întreaga societate dacă este proiectată corespunzător. Cred că în mod clar că investiţia în eficienţă energetică şi renovarea clădirilor este una fără regrete, pentru că va continua să ofere beneficii în timp. Nu este un cost, ci într-adevăr este o investiţie”, a spus Rochet.
Potrivit lui Mihai Moia, Director Executiv, Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri (ROENEF), industria este pregătită să furnizeze materiale şi cele mai bune tehnologii disponibile pentru a creşte eficienţa energetică a clădirilor. Este nevoie însă de schimbarea mentalităţii şi, de asemenea, de o mai bună implicare a guvernului pentru a susţine campaniile media cu scopul de a înţelege mai bine ce înseamnă renovarea energetică aprofundată a clădirilor.
Aceasta conduce nu doar la economii de energie, ci şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii, a stării de bine. Nu ne dorim doar ca şcolile să fie calde în timpul orelor, ci şi să ne asigurăm că sistemele de ventilaţie sunt corecte, lumina este bună şi toate aceste aspecte foarte importante care sunt neglijate în România.
Simultan, Andreas Graf, Senior Associate, Agora Energiewende, consideră, în context, că pompele de căldură sunt tehnologia cheie pentru decarbonare şi eficienţă în clădiri.
„Este o tehnologie incredibil de eficientă şi o tehnologie cheie pentru orice ţară în care încălzirea se produce mult cu biomasă solidă”, a spus Andreas Graf.
