Un grup de arhitecţi susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), filiala Bucureşti, a iniţiat un proiect de regenerare urbană a Bulevardului Magheru din centrul Capitalei, care presupune, în linii mari, limitarea traficului auto prin reducerea numărului de benzi, plantarea de copaci pe mijlocul arterei rutiere pentru captarea zgomotului şi atragerea marilor retaileri pentru revitalizarea zonei comerciale.
Arhitecţii şi-au prezentat viziunea printr-o machetă tridimensională care cuprinde o reducere a numărului de benzi de circulaţie rutieră de la patru pe sens, câte sunt în prezent, doar la două, celelalte două urmând a fi transformate în culoare speciale pentru transportul public şi biciclişti. În plus, marcajul care separă benzile de circulaţie ar urma să fie înlocuit cu un rând de copaci.
Următorul pas este realizarea unui studiu care să cuprindă concluzii referitoare la problema spaţiului locativ (valoarea imobiliară a zonei a scăzut dramatic în ultimii ani) şi la pierderile care se înregistrează în cazul spaţiilor comerciale. Ordinul Arhitecţilor vizează şi crearea unei asociaţii „Magheru“ care să urmărească interesele acestui bulevard şi care să înainteze proiectul autorităţilor publice.
„La fiecare 50 de metri vezi câte o covrigărie, dar niciun magazin de lux, sau sunt magazine de sex, dar niciun restaurant de calitate. Nu se poate purta nicio conversaţie pentru că nivelul zgomotului pe Bulevardul Magheru depăşeşte 80 de decibeli. Trebuie recucerite trotuarele din Bucureşti. Grosimea pavajului în Cluj, spre exemplu, este de 8 cm şi rezistă chiar şi 100 de ani, în timp ce în Bucureşti este de doar 2 cm şi se strică foarte repede, însă comunitatea nu reacţionează“, spune Şerban Sturza, preşedintele OAR Bucureşti.
La nivel arhitectural, el a venit cu două exemple concludente în ceea ce priveşte starea Bulevardului Magheru: blocul Aro (actualul cinematograf Patria), „nava amiral a arhitecturii moderne interbelice“, care acum este într-o decădere totală, şi Sala Dalles, aflată şi ea într-o situaţie dezastruoasă după ce a plecat librăria Cărtureşti, iar spaţiul a fost preluat de proprietar (Academia Română şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană).
„Acestea sunt două repere nefolosite. Mai sunt o serie de astfel de exemple. Sunt magazine care au mii de metri pătraţi neutilizaţi, hotelul Lido nu este funcţional. Situaţia e caraghioasă după 20 de ani“, adaugă Sturza.
Includerea spațiilor verzi în strategia de dezvoltare a orașului pe termen mediu și lung va contribui la creșterea numărului de turiști, a numărului investițiilor străine și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, spun reprezentanţii OAR Bucureşti.
Cazul Plumbuita
Arhitecţii cer Primăriei Capitalei să găsească o soluţie rapidă pentru recuperarea Parcului Plumbuita din Sectorul 2, retrocedat familiei Bărbulescu la începutul acestui an.
„Familia care deţine cele patru hectare din Parcul Plumbuita este dispusă să fie expropriată cu condiţia să fie recompensată conform legii. Există un certificat de urbanism pentru acest lucru, dar Primăria trebuie să plătească pentru a obţine un nou parc“, spune Şerban Sturza.
Acesta este al patrulea parc important din Bucureşti care a fost retrocedat. Din Parcul Titan au fost retrocedate 12 hectare, Parcul Verdi, în suprafaţă de 5,6 hectare, a fost retrocedat în totalitate, din Parcul Tineretului au fost pierdute circa 7 hectare, din Parcul Circului aproape un hectar, iar retrocedările pentru parcurile Bazilescu şi Floreasca sunt în curs de soluţionare.
Bucureștiul este al doilea oraș din Uniunea Europeană ca densitate a populației, cu o medie de 8.518 locuitori/km². Potrivit unui raport al autorităților europene privind percepția asupra calității vieții, mai mult de 80% dintre bucureșteni s-au plâns de poluarea aerului și de cea fonică.
Capitala are, potrivit datelor Primăriei, 5.065 de hectare de spații verzi. În 2007 suprafața spațiilor verzi era de 1.958 de hectare. Peste trei ani, în 2010, suprafața spațiului verde a crescut brusc cu 130%. Creșterea nu a avut la bază o dublare a numărului de parcuri sau ample operațiuni de plantare de copaci, ci creșterea suprafeței intravilane și includerea unor spații verzi ample de tipul pădurilor (Pădurea Băneasa, ex.) în rapoartele oficiale, consideră arhitecţii.