Gradul de sărăcie este unul destul de ridicat în rândul oamenilor din mediul rural. Cei mai mulți dintre fermieri, peste 73% trăiesc în exploatații de subzistență. Pentru a depăși acest nivel, premierul Dacian Cioloș propune un program pentru dezvoltarea clasei de mijloc de la sate, ce prevede accesul mai rapid la fondurile europene.
România este țara celor două agriculturii: una foarte mare și fărâmițată, și alta foarte mică și industrializată. În timp ce jumătate din suprafața agricolă din România este lucrată de 1% dintre fermierii autohtnoni, circa 73% dintre agricultori trăiesc în exploatații de subzistență, ceea ce împiedică dezvoltarea sectorului agricol.
Totodată, un fermier mic are puține resurse și nici nu este ajutat de sistem. Acesta se confruntă cu multe piedici și în cazul accesării fondurilor europene. Din circa 3 milioane de fermieri 97% nu sunt eligibili pentru a obține finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală(PNDR). În aceste condiții, săptămâna trecută, premierul Dacian Cioloș a lansat Programul „Viziunea Guvernului României pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate“ prin care se dorește creșterea fermierilor de subzistență și de consolidare a exploatațiilor agricole mijlocii.
Condiții de eligibilitate mai permisive
O primă măsură din cadrul programului care ar face ca PNDR să fie mai accesibil micilor fermieri ar fi coborârea pragului de eligibilitate de la 8.000 euro PS (producție standard) la 4.000 euro PS, lărgind baza potențialilor beneficiari de la 61.000 la 374.000 de persoane. Acest demers ar contribui la măsurile specifice din cadrul PNDR: „Sprijin pentru dezvoltarea fermerlor mici“ sau „Start-up non-agricol“. Când vor fi adoptate aceste modificări? Guvernul actual va demara procedura de schimbare a PNDR, care trebuie agreată în Comitetul de Monitorizare și cu Comisia Europeană, ce va avea loc pe data de 29 martie. Ghidurile măsurilor aferente vor fi lansate în condițiile curente de eligibilitate (pentru a nu întârzia lansarea), dar următoarele runde de finanțare se vor desfășura cu noile condiții de eligibilitate (în toamna acestui an).
În cadrul pachetului de măsuri „Dezvoltarea Clasei de mijloc la sate“ se dorește reducerea vârstei medii a fermierilor activi și redefinirea conceptului de „fermă de familie“. Potrivit specialiștilor, ferma de familie, așa cum este în prezent definită de OUG 43/2013, este mai degrabă o barieră birocratică decât o oportunitate reală. O astfel de explotație trebuie să aducă avantaje fiscale și de reglementare. Redefinirea conceptului de „fermă de familie“ cuprinde și modificarea limitei superioare de accesibilitate la o valoarea de 100.000 de euro/an și posibilități de angajare formală a membrilor de familie la propria fermă(pentru a beneficia de asigurări sociale și de sănătate).
Asocierea, modalitatea de a intra pe piață
În România, doar 1% dintre fermieri sunt membrii ai unei asociații(față de 50% media UE și 90% în statele foarte bine dezvoltate). Motiv pentru care în programul lansat de Cioloș sunt prevăzute măsuri pentru stimularea asocierii. O procedură ar fi eliminarea dublei impozitări și a altor politici fiscale. Aceasta ar avea un impact asupra grupurilor de producători, dar și asupra cooperării în cadrul lanțurilor scurte, prin care se vând local produse cu valoare adăugată.
Investiții în mediul rural și accesul mai facil la creditare
Prin pachetul lansat, Guvernul urmărește să atingă o serie de ținte pentru anul 2016 și pregătește proiectele pentru un impact maxim la finalizarea Programului, în 2023. Măsurile pentru ferme sunt orientate pe categorii, de la fermele mici (15.000 euro/ per fermă) la proiectele de investiții pentru fermele mijlocii (maximum 200.000 euro) care vor permite modernizarea producției și orientarea spre piețele de desfacere de la orașe.
O altă problemă cu care se confruntă fermierii este lipsa instrumentelor financiare dedicate fermelor mici și medii, sau dobânzile prohibitive. Astfel, cei mai mici producători din România ajung să plătească cele mai mari dobânzi pentru credite operaționale. În aceste condiții, pachetul de măsuri propune câteva instrument financiare ce vin în ajutorul agricultorilor și anume –grant plus credit pentru: cofinanțarea proiectelor din PNDR la dobânzi avantajoase; creditarea unor proiecte ce nu pot fi finanțate din PNDR (din cauza pragului de eligibilitate sau din cauza epuizării fondurilor alocate) la dobânzi avantajoase; micro-credite din fonduri naționale pentru fermele de subzistență.
Proiecte propuse pentru susținere
În ciuda faptului că au întâlnit multe piedici, mulți fermieri au reușit să crească datorită finanțării europene. Există și câteva exemple în acest sens. Ei au accesat bani europeni prin vechiul PNDR, ce a avut loc în exercițiul financiar 2007-2013. Iar prin pachetul de măsuri propuse de Cioloș se dorește consolidarea acestor exploatații agricole.
Un exemplu este o fermă zootehnică și de procesare a laptelui de 50.000 de euro PS. Ferma este formată din 24 de vaci, 40 de porci și 30 de oi. În cadrul exploatației este amenajată o sală certificată sanitar –veterinar pentru prepararea și stocarea produselor din lapte. În cadrul fermei există o suprafață de 12 hectare de teren agricol, folosită pentru furaje, care a ajuns insuficientă. Un alt model este un agricultor, care are o specilizare în hoticultură, și care a învățat de la bunicul său să altoiască pomii. Acesta a ajuns să lucreze în agricultură din 1991, alături de soția sa. Acum ei se ocupă de legumicultura în câmp. Dețin 22 de hectare de teren agricol, din care cultivă 7,6 hectare.
97%
din circa 3 milioane de fermieri, nu sunt eligibili pentru a obține finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală