Exporturile majore de armament în Orientul Mijlociu, regiune măcinată de conflicte interminabile, au crescut substanțial. Rusia vrea cu orice preț să devină cel mai important furnizor de arme.
La cini ani după reintrarea sa în Orientul Mijlociu, cu o bază militară în Siria, Rusia revine în forță pe piețele de armament, lăsate libere de SUA. Extinderea vânzărilor de arme ale Rusiei este aducătoare de bani și de influență geopolitică, încercând să conteste hegemonia SUA, potrivit Al Jazeera.
Pe 25 februarie, Rusia a anunțat că Egiptul a primit cinci avioane de luptă avansate multi-rol Sukhoi Su-35, primele dintr-un lot de 24. Egiptul a achiziționat avioanele, în ciuda amenințărilor SUA privind impunerea de sancțiuni, după ce Washingtonul a refuzat să vândă regimului de la Cairo bombardierul F-35.
Turcia cumpără armament de la Rusia
Turcia, membră NATO, este în discuții cu Rusia pentru a cumpăra avioane de luptă Su-35 și avionul de luptă de ultimă generație Su-57, după ce Ankara a fost exclusă din programul SUA pentru avioanele F-35.
Rusia a anunțat în martie că e gata să deschidă negocieri oficiale cu Ankara și să ajute Turcia să-și dezvolte propriul avion de luptă de generația a cincea, TF-X.
Algeria, cel mai mare client al Rusiei din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, urmează să primească anul acesta 14 avioane Sukhoi-34 modernizate.
Iranul, un client istoric al armelor rusești, are de gând să ia din nou în calcul armele rusești, după ce un emragou ONU împotriva Republicii Islamice a expirat în octombrie.
Rușii își comercializează armele, deoarece acestea reprezintă o sursă majoră de valută străină, susțin experții. „Exporturile de arme sunt esențiale pentru economia rusă, spre deosebire de SUA, care este o piață atât de mare și care nu depinde de exporturi”, a declarat Kostas Grivas, profesor la Academia Militară Elenă.
Ponderea Rusiei în exporturile globale de armament a fost de 21% între anii 2015-2019, devenind al doilea cel mai mare exportator mondial, după SUA, potrivit cifrelor Institutului SIPRI.
Între 2010 și 2014, bugetul de apărare al Algeriei aproape s-a dublat la 10 miliarde de dolari. Țara nord-africană, care a cunoscut și revolte în această perioadă, este responsabilă pentru jumătate din cheltuielile de apărare de pe continentul african. În 2006, președintele Vladimir Putin a iertat Algeria de o datorie de 4,7 miliarde de dolari, în schimbul contractelor de armament în valoare de 7,5 miliarde de dolari.
Algeria, care alocă 15,5% din PIB pentru apărare, pare să aibă acum ambiții geopolitice proprii în Marea Mediterană, alimentate aproape exclusiv de armamentul rusesc.
Turcia caută noi aliați
Turcia se transformă într-un actor regional prin exportul de arme, ca și Rusia. Dronele turcești au fost implicate anul trecut în războiul libian și în conflictul din Nagorno-Karabakh dintre Armenia și Azerbaidjan.
În decembrie 2019, Congresul SUA a sancționat Turcia pentru achiziționarea de rachete sol-aer S-400 fabricate în Rusia, considerându-le o amenințare pentru F-35.
Turciei nu i se va permite să achiziționeze 100 de avioane din Rusia, iar industria sa de apărare va pierde aproximativ 10 miliarde de dolari în contracte pentru producerea de piese.
„Dacă Turcia cumpără Sukhoi de la ruși, va fi un pas decisiv, mult mai departe de arhitectura occidentală decât achiziția sistemului S-400. Suntem la începutul unui nou Război Rece. Mișcarea Turciei poate fi o ruptură ireversibilă cu Occidentul”, avertizează Kostas Grivas.