Modificările erau pregătite de mai multe luni, chiar de când se discuta noul Cod fiscal, multe din acestea fiind cerute de mediul de afaceri de la definirea activităţilor dependente/independente, categoriile de venituri supuse impozitării şi până la impozitarea avantajelor în natură- totul din Codul fiscal actual este schimbat prin proiectul de ordonanţă de urgenţă.
Toate veniturile obţinute, fie că sunt din salarii, din chirii sau din activităţi de tip „freelancing“ vor fi impozitate la fel, iar taxarea se va face la un nivel de venituri totale lunare de până la maximum 5 salarii medii pe economie. Este o schimabre importantă care va afecta sute de mii de români. Astăzi, pentru acest timp de activităţi se plătesc contribuţii în mod diferit. De exemplu pentru chirii se plăteşte 5,5% contribuţia de Sănătate plus 16% impozitul pe venit. Salariile sunt taxate şi cu un set de contribuţii sociale, respectiv la pensii, şomaj, şi aşa mai departe. Astfel activitățile independente şi veniturile obţinute astfel vor fi lovite substanţial. Aproape jumătate din bani urmând să fie daţi Fiscului sub formă de taxe şi impozite.
Discordia contribuţiilor
Sarcina fiscală şi de contribuţii sociale pentru plata salariilor va scădea cu 3%-4%, dar se va generaliza contribuţia de pensii de 21% pentru aproape orice formă de venit. În acest moment contribuţia individuală de asigurări sociale este de 10,5% din salariul brut la angajat şi 15,8% din fondul de salarii la angajator pentru condiţii normale de lucru, în total 26,3%.
Conform propunerii, cota totală ar urma să scadă la 21,7% din salariul brut, plătită integral de către salariat, iar angajatorul nu va mai fi obligat să plătească niciun fel de contribuţie socială la condiţii normale de lucru.
Cota de contribuţii a angajatorului va fi de 4,2% din fondul de salarii doar la condiţii deosebite de muncă şi de 8,4% la condiţii speciale de muncă. Bulversarea întregului sistem de asigurări sociale va fi rezolvată, cred Finanţele în propunerea lor, prin majorarea imperativă cu 21% a salariului brut lunar de bază pentru toate salariile brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie.
Pentru restul salariilor, angajatorii vor trebui să le majoreze, conform propunerii legislative cu 2.815 lei. „Pentru salariile de bază brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 21%. Procentul de 21% reprezintă suma contribuţiilor angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă; pentru salariile de bază brute lunare mai mari decât 5 câştiguri salariale medii pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 2.815 lei. Suma de 2.815 lei este egală cu suma dintre contribuţiile angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, calculate pentru echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, luând în calcul că salariul mediu brut pentru 2016 este de 2.681 lei“, se regăseşte în document. Această informaţie a fost negată de ministrul de Finanţe. „Avem în vedere câteva măsuri de simplificare. În câteva zile vom posta pe site-ul ministerului, pentru consultare publică, proiectul pe care eu, ca ministru al Finanţelor, mi-l asum. Repet, este vorba numai şi numai de simplificări şi procese de debirocratizare; în niciun caz nu va creşte povara fiscală, nu va creşte vreo taxă sau vreun impozit, fie că este vorba de persoane fizice, persoane fizice autorizate sau persoane juridice“, a explicat Anca Dragu, săptămâna trecută. Secretarul de stat din Finaţe Gabriel Biriş a spus, pe de altă parte, că-şi asumă această măsură. „Noi, datorită unei ipocrizii bine cultivate de-a lungul timpului, am împărţit contribuţiile parte pentru angajat, mai mici, şi parte pentru angajator, mai mari. A fost doar pentru a ascunde o realitate, şi anume cât de mare este costul muncii în România“, a spus Biriş.
Proiectul de act normativ propune și o amnistie fiscala pentru averile nejustificate de până la un milion de euro, contribuabilii primind o perioadă de graţie, până pe 31 martie 2017, ca să declare aceste sume la Fisc şi să plătească impozit de 16%. După această dată, dacă vor fi depistate de Fisc, averile vor fi taxate cu 75%.
Incertitudine fiscală
Ministerul Finanţelor a anunţat că va anunţa un nou set de modificări săptămâna aceasta. Anca Dragu a promis că nu e vorba de majorări de taxe ci doar de lămuriri şi simplificări de legislaţie. Rămâne de văzut care dintre măsurile de mai sus se vor păstra în varianta finală. Cert este faptul că, taxarea muncii de orice fel, dependentă, sau din activităţi independente, va fi mai scumpă pentru beneficiarul direct, respectiv angajat.
Totodată, de la 1 ianuarie 2017 ar urma să intre în vigoare alte măsuri fiscale, respectiv reducerea TVA la 19% şi eliminarea taxei pe construcţii speciale. Ministrul Finanţelor a declarat că orice decizie depinde de încasări. Potrivit Comisiei Europene, deficitul bugetar dacă se aplică aceste măsuri, ar fi de 3,4% din PIB. Asta în condiţiile în care Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României reducerea deficitului bugetar, pe cash, la 2,5% din PIB în acest an, la 2% în 2017 și la 1,5% în 2018 și atrage atenția că, pentru atingerea acestor obiective, în special pentru anul viitor, ar trebui amânate măsurile de relaxare fiscală ce ar urma să intre în vigoare la anul. „Pentru 2017, misiunea recomandă un deficit de 2% din PIB. Amânarea următoarei reduceri a TVA și a celorlalte facilități prevăzute în Codul fiscal să intre în vigoare anul viitor ar genera o reducere a deficitului de 0,75 puncte din PIB“, a declarat șeful misiunii FMI în România, Reza Baqir, în conferința de prezentare a concluziilor misiunii FMI la București, desfășurată în perioada 2-14 martie.
