Tigăile la preţ redus le-au luat minţile românilor, indiferent că se îmbulzesc la deschiderea vreunui nou hipermarket sau că stau comod, acasă, în faţa televizorului, cu telecomanda în mână. În topul vânzărilor este, de departe, tigaia minune Dry Cooker, comercializată de compania slovenă Studio Moderna, care deţine serviciul de teleshopping Top Shop. (Se vând mai mult de 500 de astfel de tigăi într-o singură zi).
„Am avut câteva spoturi publicitare difuzate în perioade foarte bune, înspre prime-time, şi, nefiind pregătiţi, ne-am trezit cu 1.000 de apeluri pe minut. Dry Cooker este un bestseller“, confirma, într-o discuţie de la începutul acestui an cu Capital, Zoltan Pilecki, directorul general al Studio Moderna, astăzi liderul industriei de marketing direct şi teleshopping cu afaceri de peste 33 mil. euro şi o cotă de piaţă – conform propriilor estimări – de 80%. Restul de 20% din piața românească de teleshopping – estimată la circa 45 de milioane de euro – este împărţit între companii precum MediaShop sau TeleStar. Alături de Dry Cooker, în categoria brandurilor proprii ale Studio Moderna intră şi Dormeo (perne, saltele, pilote), Delimano (vase ceramice de gătit), Kosmodisk (dispozitiv medical pentru eliminarea durerilor de spate), Walkmaxx (pantofii sport), Paint bullet (dispozitiv de vopsit), cosmeticele Ivyss, dar şi articolele Hot Pan. Ca o paranteză, intrată pe piaţa locală în 2002, compania, cu activitate în peste 20 de ţări, operează în România şi 20 de magazine Top Shop şi Dormeo.
Pentru neiniţiaţi, una din particularităţile teleshoppingului este că distribuţia produselor nu se face prin canale tradiţionale, magazine sau door-to-door. Consumatorul este practic convins să cumpere datorită informaţiilor pe care le primeşte prin teleshopping şi de aceea ele abundă în superlative de tipul „cel mai“ sau „cea mai“ şi imperative precum „comandă acum şi primeşti o reducere de X%. Iar după ce cumpără, consumatorul rămâne cu senzaţia că tocmai a făcut o „mare afacere“, pentru că pe lângă produsul cumpărat mai primeşte „n“ cadouri“.
Teleshoppingul prinde la sate
Studiile despre această piaţă arată că devoratorii de teleshopping au studii medii (91%), venituri medii şi mici (73%) şi locuiesc, de regulă, în oraşe mici sau în sate. Privind retrospectiv, această industrie a început să se dezvolte în România aproape odată cu lansarea primelor posturi de televiziune private. Dar în haosul de după ‘89, multe firme-fantomă şi-au făcut apariţia, încercând să vândă produse false sau de calitate îndoielnică. Aşa explică Bogdan Belciu, partener la PwC, „încă reticenţa“ consumatorului român de a face cumpărături prin teleshopping. De altfel, chiar contrabanda cu produse contrafăcute, la care se adaugă scăderea puterii de cumpărare şi creşterea costurilor – conform lui Zoltan Pilecki – sunt principalii factori care au mai temperat creşterile industriei de profil. Dar cine vrea să ştie încotro merge piaţa de cumpărături prin teleshopping nu trebuie să se gândească decât la cât timp îşi mai permite să piardă prin magazine, scoate Pilecki în evidenţă un avantaj esenţial în favoarea teleshoppingului. În afară de economia de timp, Pilecki aduce ca argument şi confortul: „(…) beneficiezi de numeroase oferte speciale şi nu eşti condiţionat de orarul magazinelor“. Cum potenţialul continuă să fie imens pentru acest tip de comerţ, în piaţă se vorbeşte deja de apariţia unui post de televiziune specializat.