Societatea Siderca este inchisa operational din anul 1999. Anul trecut, era la un pas de lichidare. Siderca avea datorii de peste 900 miliarde lei, catre creditori – banci, furnizori, bugetele publice. Numai o decizie politica mai putea salva combinatul al carui actionar majoritar este statul. Un proiect guvernamental a fost elaborat, cu aproape o jumatate de an in urma, de cabinetul Adrian Nastase. Documentul a fost gandit dupa o schema care sa asigure atractivitate pentru investitorii straini. Din Siderca actuala se desprinde o societate noua, fara datorii. Ea se va numi Donasid si va angaja, in prima etapa, aproape 650 de oameni. Actionari sunt: APAPS, cu 51% si Siderca veche, cu restul de 49%. Pentru participarea APAPS cu 51% la capitalul social al Donasid, Autoritatea trebuie sa verse 20 milioane de dolari. Siderca veche, care va lucra cu aproape 50 de oameni, vine cu aport in natura. Noua societate – Donasid – va include doua active, cele mai atractive, de altfel: Otelaria electrica si Laminorul, ambele construite dupa tehnologii de ultima ora. Cele doua active sunt preluate de la Siderca, pe baza unor contracte de leasing. Astfel, apar doua noi entitati: Donasid, fara datorii, al carei actionar majoritar este statul, si Siderca, ce pastreaza povara datoriilor. Creditorii vor intra in relatie cu cea de a doua societate. Recuperarea se va face din banii incasati de pe urma redeventelor varsate de Donasid, conform contractului de leasing, din valorificarile bunurilor ce raman in proprietatea societatii, din dividende sau din vanzarea ulterioara a participatiilor sale la Donasid. Cam asa arata planul guvernului Nastase. Pentru a-l face viabil, APAPS trebuia sa vina cu banii. 20 de milioane de dolari nu este o suma oarecare. Aici au inceput sa apara problemele, iar demersurile pentru aplicarea proiectului au fost amanate. O noua idee s-a alaturat acestui program. Pentru a diminua cheltuiala APAPS, a fost agreat un plan prin care Autoritatea isi poate cauta asociati in noua societate. La anuntul dat de APAPS, mai multe firme si-au depus scrisorile de intentie pentru parteneriatul cu Autoritatea statului.
In doua luni, Siderca isi poate deschide portile
Programul Guvernului a starnit reactii pro si contra. O asociere cu statul nu poate aduce in cursa investitori de prima mana pe piata industriei metalurgice, spun analisti in domeniu. Realitatea a demonstrat ca au avut dreptate. Printre investitorii care si-au depus scrisorile de intentie la APAPS sunt societati comerciale din Romania, firme de import-export sau investitori straini care nu se afla chiar in top in industria mondiala de profil.
Pe de alta parte insa, important pentru Siderca este ca activitatea sa porneasca rapid. Orice intarziere nu ar face decat sa sporeasca cheltuielile de punere in functiune. „Orice solutie pentru Siderca este mai buna decat nimic”, afirma Gheorghe Scarlea, directorul general al combinatului.
Incheierea negocierilor APAPS cu potentialii asociati nu va fi suficienta insa pentru repornirea activitatii metalurgice in Calarasi. O ordonanta de urgenta va trebui sa fie aprobata, pentru a da unda verde participarii APAPS la capitalul social al Donasid. Legea bugetului prevede clar: banii incasati din privatizare intra la bugetul statului, pentru acoperirea datoriei publice. Participarea APAPS va depinde de nivelul sumei pe care investitorii sunt dispusi sa o aloce la constituirea capitalului social al Donasid. Deci actul normativ nu va putea fi emis inainte de inceperea lucrarilor parlamentare, inainte de septembrie. Gheorghe Scarlea afirma ca, de la data emiterii ordonantei, in cel mult o luna de zile productia de tagla va putea porni. „Capitalul de lucru necesar, in prima etapa, este de 5, maximum 6 milioane de dolari. Banii vor fi necesari pentru punerea in functiune a otelariei si laminorului, in vederea fabricarii de tagla, teava, profile grele si traverse metalice. In prezent, 90% din tagla folosita in procesele de fabricatie a tevii din Romania vine din import”, afirma directorul general al Siderca. Inceperea productiei de sina grea presupune, in prealabil, o investitie de aproape 3 milioane de dolari, intr-o instalatie de vidare care sa asigure calitatea corespunzatoare a otelului folosit in procesul de fabricatie. In aceste conditii, sina grea ar putea iesi pe poarta societatii cel mai devreme in sase luni. „Timpul ar putea fi scurtat, daca am folosi otel din import”, afirma Scarlea.
Fireste, toate acestea sunt posibile daca nu vor mai avea loc amanari privind pornirea combinatului. Exista voci care isi exprima ingrijorarea. Izvorul temerilor il constituie de importatorii si puterea lobby-ului acestora pentru a tergiversa inceperea activitatii la Calarasi.
Planul guvernamental de relansare a activitatii pe platforma Siderca reprezinta doar un prim pas pentru societate. Cel de-al doilea va fi, fireste, privatizarea cu un investitor puternic, din industria de profil. Ovidiu Musetescu anunta, la semnarea contractului de privatizare a Sidex, ca Ispat (cumparatorul Sidex) este un potential cumparator al societatii din Calarasi. Tot mai multe surse din aparatul guvernamental sau chiar din societate inclina sa creada ca Ispat poate deveni, in viitor, actionarul majoritar al noii societati din Calarasi. Ionel Blanculescu, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare (care are de recuperat peste 40 milioane de dolari), nu exclude nici participarea Voest Alpine la privatizarea Donasid, in perioada ce va urma, desi conducerea Siderca ramane sceptica in ceea ce priveste intrarea companiei austriece in combinatul de la Calarasi.
Desi controversat, programul de relansare a activitatii Siderca are o parte buna: inceperea activitatii. Ulterior pot exista mai multe variante pentru noua societate – Donasid: statul isi poate vinde participatiile; activele preluate in leasing de la Siderca pot fi achizitionate de un investitor. Ar avea loc, astfel, o majorare de capital care ar reduce participarea APAPS la capitalul social al companiei.     

Istoric
· Intre 1995 si 1998, Siderca Calarasi a fost supusa unui amplu proces de retehnologizare; investitiile au totalizat 77 milioane marci germane.
· In 1998, fostul FPS scoate pentru prima oara la vanzare pachetul de 85% din actiunile Siderca. Firmele Voest Alpine Schienen – Austria, Ispat International – Anglia si Ispat Industries din India au depus oferte de cumparare. In cursa negocierilor au ramas firma indiana si cea austriaca. Dupa trei luni de negocieri, FPS nu a batut palma cu nici unul dintre ofertanti.
· La sfarsitul anului 1999, apare un nou investitor interesat de Siderca, concernul elvetian Duferco Group. Oficialii romani refuza insa oferta de cumparare depusa de elvetieni, pe motivul ca s-ar fi creat un monopol pe piata romaneasca daca Duferco ar cumpara si Siderca, dupa ce a achizitionat laminorul de la Braila si Zalau prin intermediul unei alte firme, Tubman.
· Decembrie 1999, combinatul Siderca inceteaza activitatea de productie.
· Iulie 2000, Tribunalul emite o sentinta de faliment a Siderca, la cererea filialei Calarasi a BCR. Decizia tribunalului este contestata de conducerea Siderca.
· Noiembrie 2000, Actiunile FPS trec in administrarea Ministerului Finantelor, pentru a fi vandute in contul datoriilor catre bugetele publice. Programul esueaza, in decembrie 2000 actiunile se reintorc la FPS.
· La inceputul anului 2001, Siderca iese din faliment. In iulie, Autoritatea pentru Privatizare lanseaza o oferta pentru atragerea de parteneri in afacerea Siderca.

Principalele datorii ale societatii Siderca
Total:     955,2 miliarde lei
· datorii catre institutiile bugetare:     140 miliarde lei
· datorii catre BCR:     110 miliarde lei
· datorii catre AVAB:     88 milioane DMr
• datorii catre Conel: t42 miliarde leir
• datorii catre Romgaz: t35 miliarde leir
Nota: datele sunt din evidentele contabile valabile la 30 aprilie 2000r