În ultima zi de depunere a ofertelor, companiile interesate de administrarea Fondului Proprietatea au avut parte de surprize: modificarea componenţei comisiei de selecţie şi reanalizarea procedurilor de desemnare a câştigătorului. Săptămâna trecută, pe 22 ianuarie, a fost ultima zi în care firmele interesate să preia rolul de administrator al Fondului Proprietatea au putut să depună oferte. Posibilitatea de a administra cele patru miliarde de euro – la cât este estimată v
În ultima zi de depunere a ofertelor, companiile interesate de administrarea Fondului Proprietatea au avut parte de surprize: modificarea componenţei comisiei de selecţie şi reanalizarea procedurilor de desemnare a câştigătorului.
Săptămâna trecută, pe 22 ianuarie, a fost ultima zi în care firmele interesate să preia rolul de administrator al Fondului Proprietatea au putut să depună oferte. Posibilitatea de a administra cele patru miliarde de euro – la cât este estimată valoarea activelor Fondului – a atras nume grele de pe piaţa financiară. Totuşi, numărul ofertelor depuse este de doar opt, faţă de cele 28 de scrisori de intenţie depuse în august 2008.
În ciuda faptului că rolul de administrator ar putea fi o bună sursă de venituri pentru firma câştigătoare (aceasta fiind remunerată cu un comision care se calculează pe baza valorii activelor), numărul mai mic al ofertanţilor poate fi explicat de criza financiară şi de problemele cu care se confruntă marile grupuri internaţionale, de neîncrederea în mediul politic românesc, dar şi de stângăciile din caietul de sarcini.
Astfel, de pe lista celor interesaţi de administrarea Fondului au dispărut, faţă de luna august, mai multe grupuri financiare de renume, care se confruntă în prezent cu pierderi de ordinul miliardelor de dolari şi beneficiază de ajutoare de stat (Deutsche Bank, Royal Bank of Scotland, Goldman Sachs, Fortis) – sau cu profituri în scădere (HSBC, Barclays sau JP Morgan).
Candidaţii rămaşi în cursă
Doar şase dintre candidaţii interesaţi iniţial au depus oferte şi acum. S-au adăugat însă două nume noi: Aviva Global Services şi FINAG Holding Gmbh, nume sub care funcţionează temporar societatea de asset management a Erste. Aviva Investors Global Services administrează active de peste 235 miliarde de lire (cca 249 miliarde de euro).
Dintre candidaţii care au depus oferte săptămâna trecută, cei mai mari sunt Blackrock, din SUA, cu un portofoliu de active de 1,3 trilioane de dolari (un trilion de euro), Morgan Stanley, cu active administrate de 527 miliarde de dolari (405 miliarde euro) şi ING Investment Management, cu 375 miliarde de euro. Au mai depus oferte Franklin Templeton Investments (Polonia), Credit Suisse & OTP şi Julius Baer, ultima cu active administrate de peste 360 de miliarde de franci elveţieni (244 miliarde euro) şi care şi-a lichidat anul trecut mare parte din plasamentele în România (Biofarm şi Impact).
Pe 21 ianuarie, cu doar o zi înainte de termenul final de depunere a ofertelor, premierul a schimbat componenţa comisiei de selecţie, solicitând şi o evaluare a procesului de selecţie, însoţită de propuneri. „Consider că este normal ca un nou guvern să-şi numească propria echipă, dat fiind că este vorba de o comisie numită politic. Vestea bună este confirmarea că procesul va merge în continuare“, susţine Matei Păun, managing partner la BAC Investment.
Comisia de selecţie fusese condusă până săptămâna trecută de Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe, implicat în privatizarea BCR şi Daewoo. Sub mandatul său, a fost redactat şi caietul de sarcini pentru selecţia administratorului, care conţinea o serie de articole interpretabile, cum ar fi evaluarea candidaţilor după criterii subiective, şi erori în utilizarea unor termeni economici (de pildă, „complexe relevate“ în loc de „portofolii compozite“). În plus, chiar dacă procesul de selecţie a fost anunţat sub forma unei licitaţii internaţionale, modul de organizare este cel al unui dialog competitiv.
Noul şef al comisiei de selecţie este Enache Jiru. Acesta a ocupat, în timp, mai multe demnităţi: şef al Trezoreriei Statului, secretar de stat, preşedinte al CEC în timpul ultimei guvernări a PSD. După alegerile din 2004, Jiru a fost directorul fondului de pensii private MKB Romexterra, închis din cauza numărului mic de participanţi. Jiru susţine că evaluarea la care face referire decizia premierului are caracter informativ. În privinţa posibilelor schimbări în procesul de selecţie, noul şef al comisiei s-a abţinut de la comentarii, susţinând că abia în zilele următoare va avea discuţii cu ceilalţi membri ai comisiei.
Administratorul este cel care va lista Fondul Proprietatea la bursă, decizie aşteptată de actualii şi virtualii acţionari care, în prezent, nu beneficiază de o platformă transparentă de tranzacţionare. Numărul acţionarilor privaţi ai Fondului se ridică la 2.023, iar cel al potenţialilor acţionari, la peste 150.000, cifră ce reprezintă numărul cererilor de restituire sau despăgubire nesoluţionate, menţionată într-un raport al Societăţii Academice Române.
Enache Jiru, noul şef al comisiei de selectare a administratorului Fondului Proprietatea, a ocupat, în timp, mai multe funcţii: şef al Trezoreriei Statului, secretar de stat, preşedinte al CEC în timpul ultimei guvernări a PSD, directorul fondului de pensii private MKB Romexterra.
8 este numărul de oferte primite de la grupuri financiare care mai sunt interesate să administreze activele deţinute de Fondul Proprietatea
Criterii de selectare a administratorului
Portofoliu. Firmele candidate trebuie să fi avut în administrare un portofoliu de cel puţin 30 de miliarde de euro şi să fie autorizate de către autoritatea competentă – echivalentul CNVM dintr-un stat membru UE.
Costuri. Ofertele cuprind trei tipuri de onorariu: fix (un procent din valoarea activului FP), de performanţă (procent din creşterile pentru un anumit nivel) şi combinat. Comisia de selecţie va decide ce variantă de calcul va folosi în procesul de selecţie.