Acest indicator este valoarea economiei naționale, adică parametrul de comparație care se bazează pe tot ceea ce produce o economie, prin toți factorii săi de producție, într-un anumit interval de timp.

Venitul national sau valoarea economiei naționale se referă la totalitatea veniturilor produse într-o economie de către toți factorii de producție. Această sumă se referă la valoarea producției economice.

Sunt două căi de a calcula valoarea economiei naționale.

Cel mai comun și cunoscut indicator de măsurare a producției economice este PRODUSUL INTERN BRUT.

Produsul intern brut (P.I.B.) reprezintă suma produselor finale, adică bunurile, serviciile pentru consum şi investiţiile brute, produse între graniţele unei ţări, în interiorul unei ţări, (de aici şi noţiunea de „intern” indiferent de naţionalitatea celui ce a muncit sau deţine capitalul)

Dacă se are în vedere criteriul teritorial, respectiv ce se produce în interiorul unei ţări, indiferent de către cine (indiferent de naţionalitatea celui ce a muncit sau deţine capitalul), se include în produsul intern brut.

Deci, produsul intern brut este un indicator al valorii de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor produse între graniţele unei ţări, în interiorul unei ţări, indiferent cine a muncit sau este proprietarul activelor utilizate în scopul producerii lor.

Explicarea definiției:

Producția: Măsoară numai producția de bunuri noi; nu transferul proprietății asupra bunurilor sau a activelor deja produse. Deci, cumpărarea unei mașini second-hand nu este inclusă în PIB.

Valoarea de piață: măsuram valoarea producției economice prin valoarea monetară pe care o obține pe piață.

Bunuri și servicii finale: Prețul bunului final măsoară valoarea întregii producții care a intrat în el. Bunurile intermediare care au venit în producerea unui bun final vor fi plătite de mai multe ori, dar prețul final conține toată valoarea adăugată. Dacă vom număra valoarea bunurilor intermediare și finale, vom dubla producția intermediară.

Există două moduri de a măsura valoarea de piață a întregii producții: fie măsurăm cât de mult cheltuiesc oamenii pe producție sau cât de mult câștigă oameni din valorificarea acesteia. De fiecare data cand cineva cumpara ceva de pe o piață, altcine valorifică acel bun, deci fiecare cheltuielă produsă de cineva se regăsește într-un venit al altei persoane.

Ambele metode ar trebui să acorde aceeași măsură: Producția este vândută pe piață și fiecare tranzacție reprezintă două lucruri: venitul producătorului sau cheltuielile consumatorului.

În această analiză nu ne interesează măsurarea tuturor cheltuielilor, ci doar cheltuielile care revin producției interne noi, adică cele care se fac cu procurarea produselor noi.

În mod similar, nu ne interesează măsurarea tuturor veniturilor, ci doar a veniturilor provenite din noua producție internă.

Abordarea pe baza cheltuielilor, este cea mai folosită metodă de calculare a Produsului Intern Brut si se bazează pe PIB ca rezultat al sumelor consumului, investițiilor, cheltuieilor guvernamentale și comerțului international.

Poate vă veți întreba ce caută comerțul international, în această formula.

Ei bine, exporturile reprezintă ceea ce s-a produs dar nu s-a consumat intern, dar este o productie internă care stă la baza exportului, iar importurile reprezinta parte din ceea ce se consumă intern, iar ele se scad din total ăentru ca nu reprezinta bunuri produse intern.

Se măsoară toate cheltuielile pentru producția internă nouă, după formula:

PIB = C + I + G + (EX – IM)

C = Cheltuieli de consum personale (doar consumul care este realizat pentru a cumpăra bunuri și servicii finale: fără bunuri uzate, fără tranzacții pe hârtie).

I= Investiții interne brute private, cheltuielile pe capital nou

Investiții nete = Investiții brute – depreciere, unde deprecierea este pierderea valorii capitalului datorată ruperii și uzurii (amortizarea).

Capitalul perioadei = Capitalul de la începutul perioadei + investiția netă

G= Consumul și investițiile guvernamentale

(EX-IM) = Exporturile minus importurile.

Abordarea pe baza veniturilor: măsoară toate veniturile obținute din producția internă nouă:

•Venit national

• Compensarea angajaților

• Veniturile proprietarilor

•Venit din închiriere

• Profiturile corporative

• Dobânda netă

• Impozite indirecte minus subvenții

• Plăți nete de transfer de afaceri

• Excedentul întreprinderilor guvernamentale

Un alt indicator de măsurare al valorii economiei naționale este PRODUSUL NAŢIONAL BRUT (P.N.B.), iar acesta reprezintă producţia totală realizată cu munca sau capitalul deţinut de rezidenţii dintr-o țară, indiferent de teritoriul în care se realizează veniturile.

Deci, produsul naţional brut este un indicator al valorii de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor produse de forţa de muncă şi activele „naţionalilor” unei ţări.

Produsul naţional brut cuprinde încasările rezultate din operaţiunile pe care firmele şi cetăţenii unei ţări l-au efectuat atât în ţara respectivă, cât şi în alte ţări, precum şi câştigurile reinvestite în filiale din străinătate ale firmelor autohtone.

Pornind de la nivelul PIB, respectiv al produsului economic realizat la nivel intern dintr-o țară, dacă se adaugă veniturile realizate de rezidenții respectivei țări în străinătate și se scad cele scoase din țara în cauză de către non-rezidenți se obține Produsul Național Brut (PNB). Adică ceea ce revine efectiv unui stat din activitatea economică măsurată la nivel național de statistica oficială.

Astfel, PNB poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, după cum rezultatele activității economice sunt prelevate mai mult mai puțin de către cetățenii rezidenți ai unei anumite țări și se regăsesc în nivelul de trai al acestora.

De asemeni, ritmul de creștere al PNB poate să difere de cel al PIB, după cum partea care revine celor care trăiesc în țara unde se realizează acest produs economic variază în sus sau în jos.

Diferențele nu sunt mari și nici nu variază rapid în timp, dar sunt semnificative pentru procesele care au loc în distribuția rezultatelor activității economice și în privința poziției ocupate de către o țară în cadrul globalizării tot mai accentuate, prin mișcarea tot mai ușoară a fluxurilor de capital.

Să retinem că:

PIB-ul măsoară toată producția într-o țară, indiferent de naționalitatea producătorilor.

PNB măsoară toate producțiile realizate de cetățenii unei țări, indiferent de locul în care au loc.

Acum să discutăm puțin despre PIB real si PIB nominal.

Spuneam mai sus că PIB-ul reprezintă valoarea totală a produselor finale (bunuri, servicii, investiții) stabilită la valorile de piață a respectivelor produse.

Ei bine, acest PIB este cunoscut și sub denumirea de PIB NOMINAL. Cuvântul nominal traduce faptul că acest indicator contine valoarea efectivă a produselor pe care se bazează.

Într-o economie însă, prețurile bunurilor și serviciilor fluctuează, sunt influențate de raportul cerere și ofertă, cresc când cererea este mai mare, scad când cererea este mai mica decât oferta sau stagnează când este echilibru în acest raport.

Avem de-a face astfel cu aprecieri de prețuri, cunoscute și ca inflație sau deprecieri de prețuri, care conduc la deflație. Vom discuta pe larg despre inflație si/sau deflație în alt episod.

Dar, ce este important să realizăm în acest moment este că valoarea economiei naționale, pentru a fi corect calculată, trebuie să aibă la bază valori stabile care să nu fie influențate de valori conjuncturale, de piață.

Și astfel ajungem la cel mai corect indicator de măsurare a valorii globale a unei economii naționale și anume PIB-ul REAL. PIB-ul real se calculează simplu, scăzându-se din PIB-ul nominal influenta inflației ca să vă fie ușor să înțelegeti. Dacă avem un PIB nominal de 202 miliarde euro și o inflatie de 4%, inseamnă ca PIB-ul real va fi 194 miliarde euro.

Acum însă trebuie să vă mai spun ceva foarte important:

Indicatorul international folosit pentru a prezenta valoarea unei economii este PIB nominal. Pentru că se consideră (și pe bună dreptate) că absolut toate elementele care compun PIB-ul sunt influentate de preturile de piață, iar asta se intâmplă în toate economiile, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru că este normal ca atunci când vrei sa cunosti valoarea economiei la un moment dat sa te raportezi la conditiile de piață de la acel moment, din acea economie.

De ce ne interesează PIB?

Singura modalitate de a îmbunătăți standardul de viață material este prin mai multă producție de bunuri si servicii . Mai multă producție înseamnă mai multe bunuri pentru a satisface mai multe nevoi și dorințe ale oamenilor. Dacă producția crește pe cap de locuitor, înseamnă că există mai multă producție pe persoană, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare persoană o duce mai bine.

Ce anume nu este PIB-UL?

1. PIB-ul nu măsoară bunăstarea, fericirea, calitatea vieții sau mediul.

Este doar o măsură a producției de piață.

Creșterea producției de pe piață poate îmbunătăți bunăstarea, fericirea, calitatea vieții și mediul, dar nu în mod necesar!

2. PIB-ul nu măsoară producția non-piață, respectiv întreaga producție care nu este destinată vânzării. Dacă construiți un birou la domiciliu, acesta nu contează în PIB. Toate lucrurile valoroase care nu sunt cumpărate sau vândute, cum ar fi maternitatea, paternitatea, gospodăriile casnice și autoconsumul, nu sunt incluse în PIB. Ceva poate fi foarte valoros, dacă nu este vândut pentru bani, acesta nu face parte din PIB.

3. PIB-ul nu măsoară toate activitățile din economia informală: piețele negre, tranzacțiile ilegale și tranzacțiile care nu sunt înregistrate în scopuri fiscal. Toate acestea sunt toate excluse din PIB.

      1. PIB nu măsoară distribuția veniturilor. Dacă crește PIB-ul, nu ne spune nimic despre cine beneficiază și cine pierde din această creștere a veniturilor. Sunt alți indicatori care pot face acest lucru.

Adrian Câciu este un economist cu o vastă experienţă în zona analizei şi consultanţei economice, absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regional. S-a specializat în elaborarea şi promovarea unor politici de dezvoltare economică naţională şi europeană cu impact pozitiv asupra mediului antreprenorial din România, precum şi în analize economice raportate la situaţiile cu care economia României se confruntă.