Curs valutar 11 februarie. Leul recâştigă teren în faţa euro. Date oficiale BNR
Leul s-a apreciat uşor faţă de moneda unică europeană, arată cel mai nou curs valutar, publicat joi de către Banca Naţională. Un euro valorează 4,8741 lei, în scădere cu 0,03 bani faţă de şedinţa precedentă, când moneda europeană valora 4,8744 lei.
Moneda autohtonă s-a apreciat şi faţă de dolarul american, cotat la 4,0194 lei, în scădere cu 0,11 bani faţă de şedinţa precedentă, când dolarul valora 4,0205 lei.
Curs valutar 11 februarie
Leul s-a depreciat în faţa francului elveţian, cotat de Banca Naţională la 4,5133 lei, faţă de 4,5115 lei în ultima şedinţă. Leul s-a întărit faţă de lira sterlină, cotată de BNR la 5,5555 lei, faţă de 5,5666 lei în şedinţa precedentă.
Curs valutar 11 februarie. Leul recâştigă teren în faţa euro. Date oficiale BNR
Leul s-a depreciat în raport cu forintul maghiar, BNR publicând o cotaţie de 1,3629 lei pentru 100 de forinţi, faţă de 1,3619 lei în şedinţa precedentă. Leul s-a apreciat nesemnificativ faţă de leva bulgărească, care a fost cotată la 2,4921 lei, faţă de 2,4922 lei în şedinţa precedentă. Moneda noastră s-a apreciat uşor în raport cu leul moldovenesc, care a fost cotat la 0,2293 lei, faţă de 0,2296 lei, în şedinţa precedentă.
Gramul de aur s-a ieftinit până la valoarea de 237,9838 lei, de la 238,0588 lei cât valora în şedinţa precedentă.
Curs valutar 11 februarie. Leul recâştigă teren în faţa euro. Date oficiale BNR
BNR a urmărit stabilitatea relativă a cursului şi a avut grijă să o menţină în condiţiile reducerii graduale şi sustenabile a ratei dobânzii, fără să cadă în capcana dobânzilor prea mici, susţine Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, într-un articol pe blogul Opinii BNR.
„În Romania o depreciere chiar şi de un ban sau de 0,2% reprezintă un motiv de „Breaking news” în toată presa scrisă dar şi la TV, generând anxietate în rândul românilor. Există o anumită „euro-izare” a economiei româneşti (preţuri la case, automobile, facturi de telefonie etc. în euro) substanţial mai ridicată decât în Polonia, Cehia şi Ungaria însă aceasta nu explică în întregime reacţiile temătoare ale românilor chiar şi la mişcări de amplitudine foarte redusă a cursului.
Chiar şi aşa, Banca Naţională a României a urmărit stabilitatea relativă a cursului şi a avut grijă să o menţină în condiţiile reducerii graduale şi sustenabile a ratei dobânzii, fără să cadă în capcana dobânzilor prea mici. Însă, linia de demarcaţie între o dobândă care permite stabilitatea cursului şi o dobândă redusă prea mult sau prea repede este fină, este nevoie de multă atenţie, profesionalism şi experienţă pentru a menţine acest echilibru. România şi românii nu şi-ar fi permis un experiment precum cel din Turcia, nu în general şi mai ales nu în mijlocul unei pandemii globale. De aici şi atenţia sporită a BNR şi gradualitatea măsurilor luate în ultimul an”, arată Cristian Popa, în articolul „Când banca centrală acceptă să facă jocuri periculoase. Cazul Turciei”.
