Curs valutar 12 februarie. Banca Naţională tocmai a publicat ultimele cotaţii valutare aferente acestei săptămâni. Cum a evoluat vineri leul faţa de principalele valute?
Curs valutar 12 februarie. Leul încheie săptămâna în prăbuşire. Date oficiale BNR
Leul s-a depreciat foarte uşor faţă de moneda unică europeană, arată cel mai recent curs valutar, dat publicităţii vineri de Banca Naţională. Un euro valorează 4,8743 lei, în creştere cu 0,02 bani faţă de şedinţa precedentă, când moneda europeană valora 4,8741 lei.
Moneda autohtonă s-a depreciat şi faţă de dolarul american, cotat la 4,0259 lei, în creştere cu 0,65 bani faţă de şedinţa precedentă, când dolarul valora 4,0194 lei.
Curs valutar 12 februarie
Leul s-a apreciat în faţa francului elveţian, cotat de Banca Naţională la 4,5101 lei, faţă de 4,5133 lei în ultima şedinţă. Leul s-a întărit şi faţă de lira sterlină, cotată de BNR la 5,5516 lei, faţă de 5,5555 lei în şedinţa precedentă.
Curs valutar 12 februarie. Leul încheie săptămâna în prăbuşire. Date oficiale BNR
Leul s-a apreciat în raport cu forintul maghiar, BNR publicând o cotaţie de 1,3574 lei pentru 100 de forinţi, faţă de 1,3629 lei în şedinţa precedentă. Leul s-a depreciat nesemnificativ faţă de leva bulgărească, care a fost cotată la 2,4922 lei, faţă de 2,4921 lei în şedinţa precedentă. Moneda noastră s-a depreciat în raport cu leul moldovenesc, care a fost cotat la 0,2298 lei, faţă de 0,2293 lei, în şedinţa precedentă.
Gramul de aur s-a ieftinit până la valoarea de 235,6601 lei, de la 237,9838 lei cât valora în şedinţa precedentă.
Curs valutar 12 februarie. Leul încheie săptămâna în prăbuşire. Date oficiale BNR
BNR a urmărit stabilitatea relativă a cursului şi a avut grijă să o menţină în condiţiile reducerii graduale şi sustenabile a ratei dobânzii, fără să cadă în capcana dobânzilor prea mici, susţine Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, într-un articol pe blogul Opinii BNR.
„În Romania o depreciere chiar şi de un ban sau de 0,2% reprezintă un motiv de “Breaking news” în toată presa scrisă dar şi la TV, generând anxietate în rândul românilor. Există o anumită “euro-izare” a economiei româneşti (preţuri la case, automobile, facturi de telefonie etc. în euro) substanţial mai ridicată decât în Polonia, Cehia şi Ungaria însă aceasta nu explică în întregime reacţiile temătoare ale românilor chiar şi la mişcări de amplitudine foarte redusă a cursului.
Chiar şi aşa, Banca Naţională a României a urmărit stabilitatea relativă a cursului şi a avut grijă să o menţină în condiţiile reducerii graduale şi sustenabile a ratei dobânzii, fără să cadă în capcana dobânzilor prea mici. Însă, linia de demarcaţie între o dobândă care permite stabilitatea cursului şi o dobândă redusă prea mult sau prea repede este fină, este nevoie de multă atenţie, profesionalism şi experienţă pentru a menţine acest echilibru. România şi românii nu şi-ar fi permis un experiment precum cel din Turcia, nu în general şi mai ales nu în mijlocul unei pandemii globale. De aici şi atenţia sporită a BNR şi gradualitatea măsurilor luate în ultimul an”, arată Cristian Popa, în articolul „Când banca centrală acceptă să facă jocuri periculoase. Cazul Turciei”.