Curs valutar 29 ianuarie. Banca Naţională a publicat ultimele cotaţii valutare ale acestei săptămâni. Cum încheie leul românesc luna ianuarie în raport cu principalele valute?
Curs valutar 29 ianuarie. Leul scade în faţa celor mai multe valute. Date oficiale BNR
Leul s-a depreciat nesemnificativ faţă de moneda unică europeană, arată cel mai nou curs valutar, dat publicităţii vineri de Banca Naţională. Un euro valorează 4,8743 lei, în creştere cu 0,01 bani faţă de şedinţa precedentă, când moneda europeană valora 4,8742 lei.
Moneda autohtonă s-a apreciat în schimb în faţa dolarului american, cotat la 4,0209 lei, în scădere cu 0,24 bani faţă de şedinţa precedentă, când dolarul valora 4,0233 lei.
Curs valutar 29 ianuarie
Leul s-a depreciat în faţa francului elveţian, cotat de Banca Naţională la 4,5231 lei, faţă de 4,5217 lei în ultima şedinţă. Leul a pierdut teren şi faţă de lira sterlină, cotată de BNR la 5,5021 lei, faţă de 5,4989 lei în şedinţa precedentă.
Curs valutar 29 ianuarie. Leul scade în faţa celor mai multe valute. Date oficiale BNR
Leul s-a depreciat în raport cu forintul maghiar, BNR publicând o cotaţie de 1,3593 lei pentru 100 de forinţi, faţă de 1,3533 lei în şedinţa precedentă. Leul s-a depreciat nesemnificativ faţă de leva bulgărească, care a fost cotată la 2,4922 lei, faţă de 2,4921 lei în şedinţa precedentă. Moneda noastră s-a depreciat în raport cu leul moldovenesc, care a fost cotat la 0,2328 lei, faţă de 0,2318 lei, în şedinţa precedentă.
Gramul de aur s-a scumpit până la valoarea de 240,0865 lei, de la 238,2841 lei cât valora în şedinţa precedentă.
Curs valutar 29 ianuarie. Leul scade în faţa celor mai multe valute. Date oficiale BNR
Valentin Lazea a răspuns criticilor care au venit la adresa BNR, acuzată că nu a operat mai din timp o reducere a ratei dobânzii de politică monetară.
Trebuie precizat că, în contextul crizei determinate de pandemia de coronavirus, multe bănci centrale din Europa și din lume au ales să taie drastic dobânzile de politică monetară, până aproape de zero, pentru a reduce costurile creditării pentru economie și populație și a evita o supra-îndatorare a acestora către bănci.
Abordarea graduală de reducere a ratei dobânzii de politică monetară a fost cea mai potrivită pentru România, arată economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, menţionând că o eventuală reducere mai abruptă a ratei dobânzii cheie ar fi generat deprecierea cursului valutar şi ar fi reaprins inflaţia.
“Abordarea graduală de reducere a ratei dobânzii de politică monetară a fost cea mai potrivită pentru România, având în vedere următoarele: pre-existenţa unor mari dezechilibre economice, reflectate în deficitul bugetar şi în deficitul de cont curent, precum şi în rating-ul de ţară; riscurile pe care o conduită de reducere mai agresivă a dobânzii de politică monetară ar fi avut-o în materie de depreciere a cursului valutar şi de recrudescenţă a inflaţiei.
Potrivit estimărilor, câştigurile în materie de costuri de finanţare pe care o eventuală reducere mai abruptă a ratei dobânzii de politică monetară le-ar fi generat ar fi fost în întregime anulate de deprecierea cursului valutar; statul român ar fi ajuns să plătească mai mult pentru finanţarea externă, la care s-ar fi adăugat un echilibru macroeconomic deteriorat”, arată Valentin Lazea, în articolul ‘Precizări despre dobânda de politică monetara a BNR: determinanţi şi comparaţii internaţionale’, postat pe blogul Opinii BNR.